Ce mult grijim de trupul acesta stors şi slab
şi n-avem prima grijă de suflet mai degrab’.
Ce mult cârpim la zdreanţa acestei vieţi de-un pic,
iar vieţii celeilalte nimic nu-i dăm, nimic.
Ce mult îţi zbaţi tu mintea doar spre lumesc folos
şi nici măcar o umbră de gând pentru Hristos.
Hrănindu-te cu vise deşarte an de an,
tot mai sătul ţi-e trupul, şi duhul, mai sărman.
Tot mai bogat ţi-e iadul, iar raiul, mai sărac
şi vine clipa, vine, când toate se desfac.
Mai este între moarte şi tine doar un pas;
– ce spui cu cel din urmă cuvânt ce ţi-a rămas?
TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!