"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

sâmbătă, 19 februarie 2022

19 Februarie - Sfatul Sfinților Părinți

 


Să ne întoarcem de îndată la Tatăl Ceresc

În  Epistola  către  Timotei,  Apostolul  Pavel scrie următoarele:

„Şi aceasta să ştiţi, că în zilele cele de apoi vor  veni  vremuri  cumplite.  Că  vor  fi  oameni iubitori  de  sine,  iubitori  de  arginţi,  măreţi, trufaşi,  hulitori  de  părinţi,  neascultători, nemulţumitori, necuraţi.

Fără de dragoste, neprimitori de pace, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine.

Vânzători,  obraznici,  îngâmfaţi,  iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu.

Având chipul bunei credinţe, dar puterea ei  tăgăduind;  şi  de  aceştia  te  fereşte…”  (II Tim 3, 1-5).

„Oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi” (II Tim 3, 13).

„Iar Duhul  spune  lămurit  că  în  vremurile din urmă unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri  înşelătoare şi de  învăţăturile dracilor” (I Tim 4, 1).

„Căci va veni o vreme  când  oamenii  nu  vor  mai suferi  învăţăturacea sănătoasă, ci îi vor  gâdila urechile să  audă  lucruri plăcute  şi  îşi  vor da  învăţători după poftele lor. Şi  îşi  vor  întoarce  urechile  de la adevăr şi se vor îndrepta către basme.” (II Tim 4, 3-4)

„Să  ştiţi  că  în zilele de apoi veni-vor,  cu  batjocură, batjocoritori  care vor  umbla  după poftele  lor.”  (II  Ptr3, 3)

„Iar Duhul arătat grăieşte  că  în  vremurile cele de apoi se vor depărta unii de la credinţă, luând aminte  la duhurile cele  înşelătoare şi  la învăţăturile cele drăceşti…” (I Tim 4, 1)


Apocalipsa, cartea vremurilor de apoi

Biblia este o carte minunată în care se vede amănunţit  cum  curge  şi  cum  se  scurge  viaţa omeniri  şi  viaţa  omului.  Biblia  cuprinde  toată istoria şi toată viaţa omenirii, începând de la facerea lumii şi până la sfârşitul veacurilor. Partea din urmă din viaţa omenirii e pusă în cartea ultimă a Bibliei, şi se numeşte Apocalipsa. Cartea aceasta cuprinde vedeniile ce le-a avut Apostolul şi Evanghelistul Ioan pe insula Patmos.

În aceste vedenii, Domnul Dumnezeu  i-a arătat Evanghelistului  Ioan  tainele cele mari ale  vremurilor  din  urmă.  Apostolul  Ioan  apus  aceste  arătări  în  cartea  ce  se  numeşte Apocalipsa,  cartea  descoperirilor  dumnezeieşti  (în chipul de mai sus se vede Evanghelistul  Ioan  prinzând  în  carte  dumnezeieştile descoperiri).

Apocalipsa e o carte plină de  „peceţi” şi de taine care întrec ştiinţa şi cunoştinţa oamenilor. Nu e dat omului să dezlege aceste taine. Toţi cei care încearcă acest lucru, amintind fel de fel de numere şi nume, de ani şi de oameni, greşesc cumplit.  Tainele  Apocalipsei  privesc  vremurile din urmă, privesc vremurile ce vor veni, iar tainele viitorului şi ale sfârşitului veacurilor singur Tatăl Ceresc le ştie (Mc 13, 32).

Nu se poate  însă tăgădui  faptul că vremurile noastre  încep  tot mai mult să se asemene cu vremurile arătate în Apocalipsa.

Apocalipsa  arată  vremurile  din  urmă  ca vremuri  de  cumplite  stricăciuni  sufleteşti.  O generală decădere  sufletească  va  cuprinde  lumea şi omenirea. Vor  fi vremuri de stricăciuni sufleteşti şi de răutăţi care n-au  fost de  la  începutul lumii.


Numărul celor credincioşi va scădea grozav.

Această cumplită decădere sufletească va fi  însoţită de  vremuri  grele, de  grozave urgii şi arătări cereşti. Vor  fi urgii, necazuri, semne şi arătări cereşti care n-au fost de la începutul lumii.

Însă,  în  faţa  tuturor  urgiilor  şi  arătărilor cereşti,  oamenii  vor  stărui  până  la  sfârşit  înrăutăţi şi nepăsare de cele sufleteşti.

În  această  asemănare,  vremurile  noastre încep a se potrivi cu vremurile arătate  în Apo-calipsa.  Şi  vremurile  noastre  au  aceste  trei puncte:

1. stricăciuni sufleteşti şi răutăţi mai mari ca oricând;

2. urgii, arătări cereşti, necazuri şi greutăţi mai mari ca oricând;

3. este plină lumea de oameni care, în faţa urgiilor şi arătărilor cereşti, stăruie în răutăţi şi nepăsare de cele sufleteşti.

Citind în Apocalipsa şi în cărţile unor prooroci  (în special a proorocului Daniel), parcă ai citi despre vremurile şi oamenii de azi. Citind Apocalipsa îţi vine să te întrebi: oare nu cumva au început a se deschide „peceţile”?… Oare nu cumva am  intrat  în zodia vremurilor apocaliptice?…  Oare  nu  cumva  au  început  judecăţile?… Oare nu  cumva  stăm  sub  judecata  vremurilor apocaliptice?…

Poate  că  n-am  ajuns  încă  în  aceste  vremuri…  poate  am  intrat  în  ele…  singur  Tatăl Ceresc ştie.

Un lucru însă e sigur: trăim vremuri biblice care strigă spre noi să ne lăsăm de răutăţi şi să ne întoarcem de îndată la Tatăl Ceresc...


Părintele Iosif Trifa, Sibiu, la 1 martie 1929

din volumul „Trăim vremuri biblice”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!