Învaţă pe de rost Psalmul „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta”, inspirat de Duhul Sfânt proorocului David!

Dacă ţi se întâmplă să cazi, ridică-te şi vei fi mântuit. Eşti păcătos, cazi mereu, învaţă să te ridici. Caută să dobândeşti acest învăţ.

Iată în ce constă el: învaţă pe de rost Psalmul „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta“ (Psalmul 50), inspirat de Duhul Sfânt proorocului David, şi rosteşte-l cu credinţă sinceră şi cu nădejde, cu inimă înfrântă şi smerită.

De te vei căi astfel sincer, cu cuvintele regelui David, Domnul va face să strălucească peste tine îndată iertarea păcatelor şi toate însuşirile sufletului tău se vor umple de pace.

Lucrul de căpetenie în viaţă este să te arăţi râvnitor în dragostea de semeni şi să nu judeci pe nimeni. Fiecare va răspunde pentru sine înaintea lui Dumnezeu, tu vezi-ţi de-ale tale.

Păzeşte-te de răutate.

Sfântul Ioan de Kronstadt

Extras din ”Viața mea în Hristos”, Ed. Sophia, 2005

***

Credinţa în Dumnezeu rămâne pentru români singura lor speranţă adevărată, mai ales atunci când trec prin grele încercări. Rugăciunea de mai jos, Psalmul 50, are o putere deosebită, fiind recomandată de marii duhovnici români ca rugăciune pentru ușurarea sufletului și atragerea ajutorului dumnezeiesc. Îmbinată cu spovedania înaintea duhovnicului și cu participarea la slujba de duminică (Sfânta Liturghie), rugăciunea aceasta va ajuta mult pe oricine o rostește cu credință.

PSALMUL 50

l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta

2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.

5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.

6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.

7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.

8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.

9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.

10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.

11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.

12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.

13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.

14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.

15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Cuvânt al Părintelui Ioanichie Bălan despre citirea psalmilor:

– Puţini credincioşi şi chiar monahi mai citesc astăzi Psaltirea. Care este folosul citirii regulate al psalmilor?

— Părinţii noştri citeau zilnic Psaltirea, ca o rugăciune permanentă. Ba unii o ştiau pe de rost şi o spuneau în șoaptă la ascultare, sau mergând pe cale. Credincioşii, puţini mai ştiu astăzi doar psalmul 50. Este păcat că noi nu mai cunoaştem puterea Psaltirii, frumuseţea duhovnicească a psalmilor. Cândva o rosteau în ison sau o cântau, imitând pe sfinţii îngeri. Dar să nu uităm că cititul psalmilor este trupul rugăciunii, iar înţelesul adânc al psalmilor este sufletul rugăciunii. Trupul fără suflet este mort. Adică citirea psalmilor fără cugetare şi atenţie aduce puţin folos.

— Unii credincioşi spun că nu citesc Psalmii pentru că le face diavolul multe ispite. De ce se tem diavolii de psalmi?

— Se tem de psalmi pentru că cine se roagă cu psalmii îi arde pe diavoli ca şi cu o sabie de foc. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Cu aceasta părinţii de demult făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni. Iar dacă unii nu citesc Psaltirea pentru că se tem de ispite, aceştia sunt creştini fricoşi, care vor să iasă la lupta cu diavolii fără arme. Or, dacă nu avem arme bune la noi, îndată diavolul ne dezarmează şi ne ia prizoneri, adică ne face robi ai păcatelor spre osândă. Psaltirea unită cu postul şi smerenia sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor. Cu aceasta sfinţii izgoneau diavolii din lume şi coborau pe îngeri pe pământ. Că cine citeşte Psalmi imită pe îngeri şi cântă împreună cu ei.

Sursa: Arhimandrit Ioanichie Bălan, Părintele Paisie Duhovnicul, 

Editura Trinitas, Iași, 2003, pp. 24-25.