Pastorala Preasfințitului Părinte Nestor la praznicul Nașterii Domnului

 † NESTOR,

Prin Harul lui Dumnezeu,

Episcop ales al Episcopiei Devei şi Hunedoarei

NAȘTEREA LUI DUMNEZEU DIN CER PE PĂMÂNT

ȘI NAȘTEREA OMULUI DE PE PĂMÂNT ÎN CER

Preacucernicului cler,

Preacuviosului cin monahal şi

Dreptmăritorilor creştini:

Frățească îmbrăţişare cu prilejul praznicului Nașterii Domnului!

Iubiți creștini hunedoreni,

Marele Praznic al Nașterii Domnului, Sărbătoare a bucuriei prin excelență, ne întâmpină, în anul acesta, la capătul unei perioade presărate cu multe evenimente, care ne-au răscolit sufletul cu trăiri dintre cele mai diverse: întristare, teamă, incertitudine, nesiguranță, neîncredere, toate cauzate de efectele nefericite ale unei molime care, pentru un al doilea an consecutiv, a semănat o grea suferință pe întreg mapamondul și care pentru mulți s-a făcut pricină a plecării din această viață înainte de vreme.

Teama de moarte în fața unei boli încă fără leac a reușit, în doar doi ani de zile să schimbe traiectoria mersului întregii planete, influențând legăturile dintre oameni, concepția despre sănătate și boală, despre viață și moarte, în prezent, în lume existând multă neîncredere că oamenii ar mai fi capabili de dragoste unul față de celălalt și că ar mai avea disponibilitatea de a lupta cu sinceritate și cu sacrificiu unul pentru binele celuilalt.

În acest context, marcat vizibil de înstrăinare, de dezbinare și de deznădejde, omenirea este chemată să primească din nou mesajul plin de optimism și de speranță al Nașterii lui Hristos pe pământ, un eveniment de o actualitate permanentă, care, întregit de lucrarea Mântuitorului prin Cuvânt, Faptă, Patimă, Moarte și Înviere, vine să ne descopere adevăratul sens al existenței noastre: că nașterea pe pământ, în trup, este bucuria vieții vremelnice, iar nașterea de pe pământ în cer, prin moarte, este bucuria vieții veșnice.

În fața unui asemenea mesaj, viața și moartea capătă un înțeles unic și indivizibil, constituind o cale pe care o parcurgem indiferent de voința noastră, dar a cărei destinație ne este la îndemână prin iubirea de oameni a Dătătorului de viață oferindu-ne libertatea alegerii trăirii vremelniciei în perspectiva veșniciei.

Întruparea lui Dumnezeu și Nașterea Lui în chip minunat și smerit în peștera din Betleem, vine astfel să ne reitereze coordonatele după care trebuie să ne călăuzim viața pentru dobândirea celui mai important și mai dorit lucru pentru viața omului: fericirea vremelnică, arvună a fericirii veșnice.

Într-o lume globalizată excesiv și bazată pe consumism și materialism, tabloul Nașterii lui Hristos pe pământ, ne evidențiază limpede că adevărata bucurie a vieții nu are nicio legătură cu confortul și cu bunăstarea materială; mai mult, simplitatea lucrurilor determină adesea intensitatea strălucirii celor spirituale și veșnice, iar mesajul Întrupării lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc ne arată că viața omului capătă o valoare desăvârșită, mai ales atunci când este trăită pentru ceilalți și nu pentru sine.

Dragi creștini,

Astăzi, poate mai mult ca oricând, trebuie să înțelegem că viața ne este dăruită să o trăim nu în chip egoist, pentru noi înșine, ci pentru slujirea celorlalți după modelul slujirii lui Hristos, pentru mântuirea oamenilor.

Harul dumnezeiesc, revărsat peste lume la Nașterea lui Hristos pe pământ acum mai bine de două mii de ani, este o lucrare reînnoită în fiecare an, iar omenirea întreagă este chemată din nou să Îl primească, să Îl recunoască și să Îl urmeze pe Fiul lui Dumnezeu, împlinindu-I învățătura sfântă, pentru a ne face părtași dumnezeirii Sale.

Totuși, în aceste vremuri de restriște, când omenirea are nevoie de dragoste, de unitate și de solidaritate, de ce între oameni există atâta neîncredere și suspiciune? Când binefacerea și sacrificiul pentru celălalt nu mai au ca fundament Jertfa lui Hristos pentru lume, izvorâtă din dragoste, toate lucrările omenești capătă un caracter limitat și vremelnic; doar în tainica înțelegere a Cuvântului lui Dumnezeu faptele omului capătă sens și valoare, devenind proiecții pentru veșnicie.

Lumea se conduce astăzi după rațiuni omenești egoiste, iar mesajul salvator al lui Hristos, care totodată a avut menirea de a restabili relațiile dintre oameni și ordinea în întreaga creație, este ignorat și chiar batjocorit. Uităm prea repede că doar Hristos, Care este „Același ieri, azi și în veci” (Evrei 13, 8), are răspunsul și soluția salvatoare la toate suferințele, necazurile și întristările noastre. La El tot cel ostenit și împovărat găsește odihnă (Matei 11, 28), prin El moartea se face fereastră către viață (Ioan 11, 25). Cu El biruim lumea (Ioan 16, 33); în El până și suferința capătă un înțeles tainic și salvator, făcându-se punte spre bucurie.

Pentru cei mai mulți dintre contemporanii noștri, Praznicul Nașterii lui Hristos s-a transformat într-o sărbătoare la care Hristos nu este prezent, într-o participare la o masă îmbelșugată, dar la care gazda, care a pregătit cu multă dragoste ospățul, este ignorată. Și, chiar dacă cel mai adesea este uitat, El nu ne uită și în fiecare an, cu aceeași iubire, ne invită să-i fim oaspeți și să ne împărtășim din dragostea Lui neîmpuținată, reamintindu-ne că Nașterea Sa din Cer pe pământ este arvuna bucuriei nașterii noastre de pe pământ în Cer, acolo unde ne vom împărtăși pe deplin de fericirea cea veșnică.

Praznicul Nașterii Domnului ne cheamă și în acest an să ne deschidem inima și să trăim mai mult pentru ceilalți decât pentru noi înșine, să fim mai iubitori, mai iertători, mai atașați unii de ceilalți, să prețuim momentele de comuniune și de bucurie cu cei dragi și, totodată, din beneficiari să devenim binefăcători înțelegând mesajul real al sărbătorilor, peisaj în centrul căruia trebuie să fie mereu prezent Hristos. Pe El trebuie să Îl sărbătorim cu dragoste și nu pe noi, iar El ne dăruiește, în schimb, Viața Sa, ne binecuvintează, ne sfințește și ne arată chipul dumnezeirii întru dobândirea vieții veșnice.

 Cinstiți frați și surori întru Hristos Domnul,

Anul 2021 a fost, pentru Episcopia Devei și a Hunedoarei, unul marcat de evenimente unice, care au provocat stări de trăire spirituală diametral opuse în sufletele clericilor și ale credincioșilor hunedoreni: bucurie și întristare, ambele de o intensitate extremă. Este anul în care Episcopia Devei și a Hunedoarei, în luna martie, a primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a avea primul Arhiereu Vicar din istoria ei, găzduind la Deva și prima hirotonie a unui ierarh săvârșită vreodată aici, moment de o aleasă bucurie pentru întreaga suflare creștin-ortodoxă din eparhia hunedoreană.

Nimic nu avea să prevestească atunci momentul tragic petrecut în luna octombrie și care a ne-a întristat profund inimile, când vrednicul de pomenire ierarh, Preasfințitul Părinte Gurie Georgiu, primul episcop al Devei și al Hunedoarei, a plecat la cele veșnice, căzând pradă bolii care a înspăimântat întreaga lume și care, iată, nu ne-a ocolit nici pe noi, răpindu-le prea devreme hunedorenilor pe blândul și pe bunul lor păstor, care s-a făcut ctitor și organizator al Episcopiei noastre, lăsând Bisericii hunedorene o bogată moștenire spirituală și materială, rod al ostenelilor sale de doisprezece ani ca Întâistătător al eparhiei noastre.

Și iată-ne astăzi, adumbriți de bucuria sărbătorii Nașterii Domnului, în prag de întronizare a noului Episcop al Devei și al Hunedoarei, rânduit de Dumnezeu hunedorenilor pentru a continua lucrarea vrednicului său înaintaș de călăuzire și de păstorire a poporului lui Dumnezeu din această eparhie pe calea mântuirii.

Păstrând vie în inimile noastre amintirea păstorului nostru drag, care ne-a iubit părintește și ne-a purtat cu atâta dragoste în rugăciune înaintea lui Dumnezeu pentru a ni se împlini cererile, fiecare dintre noi să îl rugăm pe Dumnezeu ca, la nașterea Sa de pe pământ în cer, să îl odihnească în corturile sfinților întru Împărăția Sa, ca de acolo să ne fie pe mai departe mijlocitor și rugător înaintea Tronului Preasfintei Treimi.

Praznicul Nașterii lui Hristos, Sfintele Sărbători ale Anului Nou și ale Botezului Domnului să ne fie tuturor prilej de înnoire spirituală și întărire în credință spre a merge cu nădejde înainte pe cărarea vieții noastre avându-L mereu alături pe Hristos Care este „Lumina lumii” (Ioan 8, 12), „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6).

Sărbători fericite! şi La mulţi ani!

Vă urează al vostru arhipăstor,

de tot-binele doritor,

către Domnul rugător,

† NESTOR,

Episcop ales al Episcopiei Devei şi Hunedoarei