Sfaturi practice în Biserică: Când se consumă şi cum se păstrează agheasma mare?

O întrebare ce poate răsări în sufletele credincioşilor în zilele ce urmează poate fi cea în legătură cu utilizarea particulară a apei sfinţite în ziua Botezului Domnului, cunoscută în popor sub denumirea de agheazmă mare, aiasmă sau agheasmă. Prin chiar denumirea ei se poate observa că este vorba de o sfinţenie specială acordată apei binecuvântate de Bobotează. Solemnitatea slujbei la care are loc sfinţirea cea mare a apei îi imprimă un caracter special. Apa la Bobotează este sfinţită printr-o rânduială specială, unică în an, de aceea şi consumul acesteia cunoaşte o perioadă restrânsă. Credincioşii pot consuma această agheasmă chiar din ziua Botezului Domnului, pe nemâncate, înainte de a lua anafură. De la această dată şi până în ziua de 14 ianuarie inclusiv, toţi credincioşii sunt îndemnaţi să consume, spre sfinţirea sufletelor şi a trupurilor, această agheasmă. După 14 ianuarie, când cântările specifice praznicului Bobotezei încetează, doar credincioşii ce primesc binecuvântare de la preotul duhovnic pot consuma agheasmă mare, în special atunci când sunt opriţi, din pricina unor impedimente, de la Sfânta Împărtăşanie. Există obiceiul ca unii credincioşi să păstreze pe tot parcursul anului sau chiar o perioadă mai mare agheasma mare în casele lor. Este recomandabil acest lucru din raţiunea amintită mai sus, adică pentru perioadele când credincioşii sunt opriţi de la Împărtăşanie.

Totodată, agheasma mare se poate păstra la loc de cinste, curat (de regulă la colţul de rugăciune) pentru a fi o prezenţă sfântă şi sfinţitoare în viaţa şi casele creştinilor. Cinstea acordată acestei ape sfinţite se cere a fi caracterizată de evlavie şi de cucernicie. Cu îngăduinţa şi permisiunea preotului duhovnic, credincioşii îşi pot stropi casele la vreme de încercări sau ispite grele ce pot să apară în vieţile credincioşilor. În nici un caz agheasma mare nu va fi privită sau utilizată în scopuri necreştine (farmece, vrăji sau superstiţii) deoarece prin practicarea acestor lucrări nepotrivite se bagatelizează şi se relativizează înţelesul sublim al sfinţeniei, ca prezenţă harică a dumnezeirii în vieţile credincioşilor. (Drd. Grigore Meşteroaie)

sursa:  http://ziarullumina.ro

În ajunul Bobotezei se săvărşeşte Liturghia Marelui Vasile unită cu Vecernia Bobotezei şi după Rugăciunea amvonului, preoţii merg cu cântări în pronaosul sau pridvorul bisericii şi săvârşesc Sfinţirea mare a apei.

Apoi se stropeşte toată biserica şi credincioşii prezenţi, care pot bea pe nemâncate aghiasma şi abia apoi iau anafora.

Luând o căldăruşă cu agiasmă mare şi însoţit de cântăreţ, preotul merge apoi la fiecare casă din parohie şi o  binecuvintează.

Creştinii pregătesc din timp o lumânare aprinsă  pe masă şi un pomelnic cu membrii familiei, ascultă cu evlavie troparul bobotezei, sărută sfânta cruce şi mâna preotului.

În ziua de bobotează se săvârşeşte la biserică Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur şi după Rugăciunea amvonului, preoţii, cântăreţii şi credincioşii merg în procesiune până la malul unui râu din apropiere (sau la crucea din curtea bisericii), unde se săvârşeşte Sfinţirea Mare a apei.
Slujba este specială şi cuprinde citiri din paremiile Vechiului Testament, Apostol şi Sfânta Evanghelie, precum şi a unor rugăciuni speciale alcătuite de Sf. Sofronie Patriarhul Jerusalimului.

După sfinţirea apei sunt stropiţi credincioşii de către preot  şi se poate lua pe nemâncate aghiasma.

Timp de 8 zile ( pană la odovania Bobotezei – 14 ian ) credincioşii pot lua dimineaţa pe nemâncate, după ce s-au închinat Aghiasma Mare , şi pot stropi cu ea casa, ogorul şi animalele. Toată natura participă la taina sfinţirii prin epifania Domnului!

După trecerea celor 8 zile Aghiasma Mare se păstrează de fiecare credincios la casa lui, într-un loc curat şi cinstit şi se foloseşte la marile praznice sau în zilele cu post negru – având binecuvântarea duhovnicului.

Dacă rămâne Aghiasmă Mare dintr-un an în altul, cea veche se poate pune la flori sau în pământ curat.

Dacă în cursul anului Aghiasma Mare se sfârşeşte şi mai e multă vreme până la Bobotează, atunci peste cea rămasă se poate adăuga apă curată şi astfel se îmulţeşte spre trebuinţă.

Cărţile de cult bisericesc nu prevăd o rânduială specială în acest sens, însă cei care arată o evlavie adevărată faţă de apele sfinţite au folos şi binecuvântare de la Dumnezeu.

sursa: manastirea-tismana.ro

„In Iordan botezându-te Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat, că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, şi Duhul, în chip de porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slava Ţie!”.

(Troparul Bobotezei)