CUM SCAPĂ UN OM DIN LANŢURILE ŞI ROBIA DIAVOLULUI

 În vremea aceea, venit-a Iisus cu corabia în latura Gadarenilor, care este de ceea parte de Galileea. Şi ieşind El la uscat, L-a întâmpinat pe El un om oarecare din cetate, care avea draci şi de multă vreme în haină nu se îmbrăca şi în casă nu petrecea, ci în mormânturi. Iar văzând pe Iisus şi strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: „Ce este mie şi Ţie, Iisus, Fiul lui Dumnezeu celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă munci pe mine”. Că poruncea duhului celui necurat să iasă din omul acela, pentru că de mulţi ani îl târa pe dânsul după el; şi-l legau pe el cu lanţuri de fier şi cu obezi, păzindu-se, dar sfărâmând legăturile, se gonea de dracul prin pustie. Şi l-a întrebat pe el Iisus, grăind: „Cum îţi este numele?”. Iar el a zis: „Legheon”, că draci mulţi intraseră într-însul. Şi-L rugau pe El ca să nu le poruncească lor să meargă întru adânc. Şi era acolo o turmă de porci mulţi ce se păşteau în munte; şi-L rugau pe El să le dea voie lor să intre într-înşii; şi le-a dat lor voie. Şi ieşind dracii din om, au intrat în porci şi s-a pornit turma de pe ţărmuri în iezer şi s-a înecat. Iar păstorii, văzând ceea ce se făcuse, au fugit şi au spus în cetate şi prin sate. Şi L-au rugat pe Dânsul tot norodul ţinutului gadarenilor să Se ducă de la dânşii, că erau cuprinşi de mare frică. Iar El, intrând în corabie, S-a întors... (Lua 8, 26-37).

 

Evanghelia de duminică o putem vedea şi azi petrecându-se între noi. Toţi cei cuprinşi de patimile (năravurile) cele rele, de păcatele cele mari şl grele, sunt în chipul omului din evanghelie, pe care diavolul îl ţinea în lanţuri şi „îl târa de ani de zile după el”.

Şi beatul ce scrâş­neşte din dinţi şi sare cu brişca asupra de-aproapelui său este un astfel de îndrăcit; şi zgârcitul este un legat şi chinuit de satana; şi desfrânatul este un astfel de rob pe care satana îl târăşte nopţile după el... De atâtea ori şi în atâtea locuri îi putem vedea şi azi, iubiţilor cititori, pe cei prinşi şi legaţi în lanţurile satanei. Nu vedem însă minunea scăpării lor din robia diavolului. Sunt unii care scapă, dar cei mai mulţi oameni trăiesc o viaţă întreagă le­gaţi şi târâţi în toate părţile de diavolul.

Creştinilor! Când satana ne prinde şi ne leagă cu atare patimă şi păcat, numai o singură cale de scăpare avem din ghearele lui: apropierea de Mântuitorul Hristos. Toate evangheliile ne spun că cei cuprinşi de duhul saunei au scăpat şi s-au tămăduit după ce s-au apropiat de Hristos, după ce s-au întâlnit în calea lor cu Hristos. Şi evanghelia de duminică ne spune că dia­volul a început a se cutremura şi a se „munci”, adică a se chinui, îndată ce s-a apropiat Iisus de omul ce căzuse în stăpâ­nirea lui. Aşa şi azi, diavolul se cutremură şi fuge din hotarele vieţii noastre îndată ce ne apropiem de Iisus. Apropiaţi-vă, creştinilor, de Iisus, apropiaţi-vă toţi cei cuprinşi şi chi­nuiţi de patimi şi năravuri rele, ca să luaţi tămăduire şi scăpare din robia diavolului!

Şi încă ceva să mai învăţam citind evanghelia de duminică. Oare de ce au cerut diavolii voie să intre în porci? De aceea pentru că porcul e chipul şi asemă­narea murdăriei şi diavolii s-au cerut şi au intrat în ei ca o arătare că satana iubeşte murdăria păcatelor. În inima cea plină de gunoaiele păcatelor şi patimilor, acolo-i locul cel plăcut de şedere a diavolului.

Ieri, în piaţa din Sibiu, o grămadă de oameni se strânseră într-un loc. Se înghe­suiau să vadă ceva şi râdeau de răsuna târgul. M-am apropiat şi eu să văd ce-i şi ştiţi ce era? Un om beat ca un porc răcnea şi striga. Alţii doi certau si-1 ridice de prin gunoi şi noroi, dar beatul tot jos se trăgea, ca şi când ar zice: „Lăsaţi-mă, că acolo-i locul meu cel plăcut de şedere”... Şi lumea râdea, râdea. Iacă de ce, iubite cititorule, s-au cerut dracii să intre în porci.

Evanghelia ne mai spune că, după ce a făcut Iisus minunea, gadarenii L-au rugat sa iasă din hotarele lor. O, nebunilor gadareni! Hristos venise la voi să vă scape de diavol şi, iată, voi Îl rugaţi să iasă numaidecât din hotarele voastre. Dar să luăm aminte că şi noi, de foarte multe ori, suntem în chipul şi asemănarea acestor gadareni nebuni. Prin păcatele şi fărădelegile noastre, şi noi Îl alungăm pe Hristos din hotarele vieţii noastre, pentru că Hristos locuieşte numai acolo unde este dragoste, iubire şi purtări bune. De câte ori stăruim în păcate şi fărădelegi, de atâtea ori şi noi, în chipul gadarenilor, Îl poftim pe Hristos să iasă din hotarele noastre sufleteşti. Creştine! Cercetează-te, sileşte-te, luptă-te neîncetat să-L ai pe Hristos în hotarele vieţii tale şi atunci satana nu se va putea apropia de tine. „Rămâneţi întru Mine şi Eu voi rămâne întru voi”, „căci fără de Mine nu puteţi face nimic”, zicea Iisus (In 15, 4-5). „Doamne, rămâi cu noi!”

I. Tâlcuitor / «Lumina Satelor» nr. 43 / 4 nov. 1923, p. 3

Alte tâlcuiri la Evanghelii ale Părintelui Iosif Trifa / Editura Oastea Domnului , Sibiu, 2016