Hristos a înviat!
Eu cred în Învierea Domnului nu numai pentru dovezile ce ni le aduc Scriptura şi natura, ci cred pentru că El Însuşi “mi S-a arătat” şi m-a încredinţat că este viu şi lucrează în sufletul meu. Bucuria Paştilor pentru mine nu este numai vestea că a înviat Domnul. Ci este, mai ales, un Iisus viu, Care petrece cu mine, vorbeşte cu mine, Se îngrijeşte de mine, mă sfătuieşte, mă mustră, mă şi bate cînd trebuie… Un Iisus care are grijă de mine ca de un copil al Lui.
Pentru mine, cuvintele Domnului: “Iată, Eu cu voi sunt…” îmi sunt atît de scumpe ca şi “Hristos a înviat!” Eu cred într-un Iisus nespus de bun şi de scump nu pentru că îmi spune Evanghelia acest lucru, ci pentru că am gustat eu însumi din dulceaţa şi bucuriile unei vieţi trăite cu Domnul….
Sunt atâţia şi atâţia creştini care cunosc toată istoria şi viaţa Mântuitorului. Ştiu tot anume cum S-a născut, ce a învăţat, cum a murit, dar, vai, ei nu cunosc fiorul deosebit al acestei vieţi, ei nu-L cunosc pe Mântuitorul şi nu trăiesc o viaţă cu El. Sunt atâţia şi atâţia învăţaţi mari în ştiinţele teologice. Ei ştiu în evreieşte şi în greceşte toate Scripturile; ei cunosc toată istoria şi filozofia Scripturilor, dar, vai, Duh nu este în gura lor şi în predica lor. Ei nu pot mişca un suflet pentru Domnul, pentru că nu trăiesc o viaţă cu Domnul, nu sunt dospiţi de Duhul Evangheliei.
Eu nu cred numai într-un Iisus Hristos care şade de-a dreapta Tatălui, ci cred mai ales într-un Iisus care umblă şi azi pe drumuri, din sat în sat, din oraş în oraş, de la suflet la suflet. Eu cred într-un Iisus Care bate la uşa inimilor. Eu cred într-un Iisus viu, care bate la uşa inimii tale, dragă cititorule, şi cere să intre în inima ta şi-n viaţa ta. Eu cred într-un Iisus Care vrea să fie al tău, vrea să petreacă în casa ta, vrea să vorbească cu tine, vrea să-ţi fie ajutor, sfătuitor, cârmuitor, stăpân şi Mântuitor.
Bucuria Învierii tocmai aceasta trebuie să-ţi fie. Din mormântul Golgotei, a înviat a treia zi un Mântuitor al tău, Care vrea să petreacă cu tine până la sfârşitul vieţii tale. (…)
Să-L primeşti pe El şi să trăim cu El, căci fără El nu putem face nimic, decât păcate şi răutăţi.
Părintele Iosif Trifa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!