O dată, Protosinghelul Nicodim Măndiţă spunea unuia din ucenici:
– Părinte, eu nu-ţi dau post şi metanii multe. Că şi ursul şi şarpele postesc. Dar ursul tot urs rămâne şi şarpele tot şarpe. Când muşcă, amândoi omoară! Aşa şi omul, posteşte uneori mult, dar în inimă este plin de răutate, iar când dezleagă la mâncare şi băutură cade în păcatul lăcomiei. Deci, posteşte şi te roagă după putere, dar mai întâi citeşte Sfânta Scriptură şi pe Sfinţii Părinţi. Atunci singur te vei învăţa ce trebuie să faci, cum să te rogi şi să posteşti, de ce să te fereşti şi cum să te mântuieşti.
Altui ucenic pe care l-a spovedit i-a zis:
– Frate, nu-ţi dau alt canon decât să citeşti Noul Testament de cinci ori. De patru ori ca să-ţi fie ca patru pereţi de casă, iar a cincea oară ca să-ţi fie de acoperământ pentru casa sufletului tău.
O bătrână care nu ştia carte l-a întrebat:
– Părinte, cum să citesc în Noul Testament, că nu ştiu carte? Iar el i-a răspuns:
– Dar când primeşti o scrisoare de la feciorul tău, nu te duci la un vecin să ţi-o citească? Aşa fă şi cu Noul Testament. Roagă pe cei ce au dragoste să-ţi citească din el şi amândoi vă veţi folosi.
Se spunea despre dânsul că, dacă îl întreba cineva ceva, bătrânul nu-i răspundea imediat şi direct la întrebare, ci îl trimitea la Sfânta Scriptură, la canoane şi la Sfinţii Părinţi, ca singur să citească, să se înveţe şi să afle răspunsul dorit.
Se spuneau şi acestea despre dânsul, că niciodată nu chema pe nimeni la spovedanie, ca să nu vină cineva din silă. Nici nu se interesa de la alţii despre fiii săi duhovniceşti, ci lăsa pe fiecare ca în mod liber şi conştient să lucreze şi să-L caute pe Hristos.
Uneori, spunea fiilor săi duhovniceşti:
– Fraţilor, pe lângă citirea sfintelor cărţi, vă dau şi acest canon, ca unul pe altul să vă îndemnaţi la Biserică, la Spovedanie, la milostenie şi la citirea Sfintei Scripturi. Că de nu vă veţi ajuta pe calea mântuirii, veţi da socoteală în faţa lui Hristos de cei care se pierd.
(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 653-654)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!