- Părinte, zice un flăcău simpatic, oricum aș da-o, orice mi-ai zice, dimineața nu mă pot ruga.
– Te cred și te-nțeleg. M-am luptat și eu cu trebușoara asta multă vreme.
Uite, îți dau un sfat pe care l-am auzit la Denzel Washington. Îl știi pe actor? Să vezi Fences sau Training Day. Joacă fenomenal! Ei bine, Denzel spune ceva de genul: Înainte de culcare, să-ți pui telefonul sub pat, pentru ca atunci când te trezești dimineața, să fii nevoit să te așezi în genunchi pentru a-l căuta. Și dacă tot te afli în genunchi, murmură acolo în sinea ta: „Bună dimineața, Doamne! Fii cu mine până la apusul soarelui și în toată vremea vieții mele.” Sau orice vrei tu.
Un „Tatăl nostru” îți ia 16 secunde. Pe ceas! E prea mult? Nu știu dacă o să funcționeze șiretlicul, dar măcar poți încerca. Dă-I Domnului primul gând bun la răsăritul soarelui, așa, cu ochii grei și mintea încețoșată, și vei simți, încet-încet, că El ți-e cel mai bun prieten.
Acum, între noi fie vorba: Nu merită 16 secunde din dimineața ta Cel care n-a închis un ochi toată noaptea, pentru ca inima ta să bată în zori mai frumos decât cântecul mierlei?
Preot Ioan Bădiliță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!