Leului i se făcu milă de șoricel și, amuzat fiind de gândurile acestuia, îi redă libertatea spunând:
- Te iert, mic șoricel, chiar dacă n-ai să-mi poți întoarce nicicând favoarea. Ce-ar putea face un șoricel minuscul și plăpând ca tine pentru un animal atat de mare și fioros ca mine!?
Șoricelul îi multumi leului pentru bunătatea și milostivire și își văzu de drum și joacă.
Câteva zile mai târziu leul fu prins în capcana unor vânători. În zadar a încercat leul să se elibereze de lațurile care-i strângeau întreg corpul; răgea cu putere și toate animalele junglei, chiar și neînsemnatul șoricel, auziră strigătul de neputință al acestuia.
Șoricelul a alergat repede la leu și, fără întârziere, a început să ronțăie frânghiile cu dinții lui mici și ascuțiți, eliberându-l astfel pe atotputernicul rege.
- N-aș fi crezut că mi-ai putea fi de ajutor vreodată, șoricelule! Iar astăzi ai reușit să-mi salvezi viața! spuse leul înclinându-se.
- Mărite, rege, numai viața ne poate arăta măreția înțelepciunii, puterea destinului și forța întâmplării. Căci ele vin adesea puternice, ca tine, dar, tainele lor rămân nevăzute, ca mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!