Într-o şcoală de la marginea unui oraş, era un
profesor foarte iubit de copii.
Totdeauna, domnul profesor avea grijă de toţi elevii, încercând să-i înveţi cât
mai multe. Dar, într-o zi, copiii au observat că unul dintre colegii lor fură
şi l-au pârât imediat profesorului. Acesta însă nu l-a pedepsit pe făptaş. După
câteva zile, hoţul a furat iar, dar a fost prins imediat. Nici de această dată,
domnul profesor nu l-a pedepsit. Când acelaşi lucru s-a întâmplat şi a treia
oară, câţiva băieţi s-au dus la profesor să se plângă şi i-au spus:
- Acest coleg al nostru fură mereu. Nu este bine ceea ce se întâmplă şi vă
rugăm să-l daţi imediat afară din şcoală, altfel plecăm noi.
- N-am să-l dau afară. Dacă vreţi, puteţi pleca toţi ceilalţi, dar el rămâne.
- Domnule profesor, dar cum este posibil să renunţaţi atât de uşor la noi toţi,
care v-am ascultat mereu?
Privindu-i cu blândeţe, profesorul le-a explicat elevilor săi, atât de miraţi
de această neaşteptată situaţie:
- Voi ştiţi, deja, ce e bine şi ce e rău. Dacă aţi pleca în lume, cu siguranţă
că aţi şti cum să vă purtaţi, nici nu mă îndoiesc! Dacă însă el ar pleca de
aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-aţi întrebat? De ce v-aţi gândit
doar la voi? Credeţi că dacă o să-l dau afară, va fi mai bun? Dacă aici, între
noi, el nu ştie cum e bine să te porţi, ce va face el în lume? Aşa că,
indiferent dacă voi rămâneţi sau plecaţi, el va sta în continuare aici, iar eu
voi avea grijă să se schimbe şi să devină un om bun. Iar atunci când va dori şi
el acest lucru, cu siguranţă că dintr-un hoţ ocolit de colegi, va deveni un
copil apreciat şi iubit de toţi cei din jurul său.
Când a aflat despre cele petrecute, impresionat de bunătatea profesorului său,
băieţelul care până atunci furase şi le pricinuise atâtea necazuri celor din
jurul său a promis că se lasă de furat. Şi s-a ţinut de cuvânt, fiindcă – aşa
cum spusese şi domnul profesor – de data aceasta el era cel care dorea din tot
sufletul să fie mai bun.
“Iertaţi-vă unul pe altul, aşa cum v-a iertat şi Dumnezeu pe toţi, în Hristos!”
(Sfânta Scriptură)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!