Un om, ajuns în rai, i-a cerut lui Dumnezeu să-i descopere viaţa pe care
a trăit-o. Dumnezeu i-a înfăţişat-o ca şi când ea s-a desfăşurat pe nisipul
unei plaje. Omul a văzut că în momentele de bucurie erau patru urme de paşi pe
nisip, ale lui şi ale lui Dumnezeu. Dar în clipele de suferinţă, erau numai
două urme. Mâhnit, omul i-a spus lui Dumnezeu:
" De ce în momentele grele m-ai lăsat singur? ".
Acesta i-a răspuns:
" În clipele de suferinţă erau doar urmele Mele, pentru că atunci te purtam pe braţe ".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!