"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

sâmbătă, 11 iunie 2016

Contextul istoric şi teologic al Sinodului I Ecumenic

Formula din prologul ioanin "Cuvântul S-a făcut trup" (Ioan 1, 14) şi imnul hristic din Filipeni 2, 5-11, unde Sfântul Apostol Pavel descrie parcursul lui Hristos începând cu coborârea de la Tatăl, trecând prin moarte şi revenind prin înălţare la Tatăl, au constituit pentru Părinţii primelor veacuri jaloanele învăţăturii hristologice.
Primii teologi creştini au analizat taina Preasfintei Treimi din perspectiva trimiterii Fiului lui Dumnezeu în lume, adică a iconomiei mântuirii. Întrebările apărute s-au referit atât la raportarea Fiului faţă de Tatăl şi Duhul Sfânt, cât şi la posibila unire dintre dumnezeire şi umanitate în persoana Sa. Cu această problematică se deschide perioada Sinoadelor Ecumenice (325-787), în care s-au formulat dogma trinitară şi cea hristologică, precum şi teologia icoanei.
Atitudinea împăratului Constantin faţă de disputa ariană
Victoria împăratului Constantin cel Mare (306-337) asupra lui Liciniu la Chrysopolis, 19 septembrie 324, a adus unitatea politică a întregului Imperiu Roman. Noul împărat a anulat toate dispoziţiile de persecuţie ale lui Liciniu, înţelegând că este chemat de Dumnezeu pentru răspândirea credinţei creştine. Aflaţi mai multe »

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!