Căci împărăţia lui Dumnezeu nu stă în cuvânt, ci în putere (1 Corinteni 4, 20

 

Care este această împărăţie a lui Dumnezeu despre care vorbeşte? Este împărăţia lui Dumnezeu care există în noi, care se descoperă în sufletul fiecărui creştin autentic încă de aici de pe pământ, şi nu doar după înfricoşătoarea Judecată a Domnului. Aşadar despre această împărăţie a lui Dumnezeu vorbeşte aici dumnezeiescul apostol. Şi această împărăţie a lui Dumnezeu în inima noastră „nu stă în cuvânt... ci în putere". Şi asta înseamnă că nu din cuvintele noastre se vede dacă participăm sau nu la viaţa dumnezeiască şi veşnică, ci din puterea duhovnicească. Şi dacă avem sau nu această putere o arată viaţa noastră, faptele noastre.

Sunt mulţi asemenea „ritori" care par puternici în cuvânt, care prin iscusinţa limbii atrag inimile oamenilor. Dar ale căror oameni? Ale celor care sunt fermecaţi de formele exterioare. Căci doar forme există în cuvintele acestor „ritori", doar forme şi nu putere, putere nu există deloc.

Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru (Luca 17, 21)

 

După cum este sădită floarea, după cum se alcătuieşte embrionul în pântecele mamei, în acelaşi chip tainic începe să devină realitate împărăţia lui Dumnezeu în sufletul creştinului. Şi taina aceasta este şi mai adâncă decât taina naşterii şi dezvoltării organismelor vii. Aici harul dumnezeiesc lucrează în inima însetată de adevăr, în inima care-L iubeşte pe Hristos. Acest har naşte în noi virtuţile şi ne conduce la desăvârşirea duhovnicească, care devine împărăţia lui Dumnezeu în noi. Nu ştim cum lucrează harul dumnezeiesc în inima noastră, deseori energiile lui sunt cu totul neobservate şi totuşi harul lucrează, lucrează neîncetat. Dumnezeu clădeşte neîntrerupt în sufletul nostru marea şi slăvita lui împărăţie. Nu există taină mai mare ca aceasta.

Programul Maslurilor în perioada Postului Mare

   

Duminică  01 martie Bobâlna

   Luni  02 martie Simeria Șosea

   Marți 03 martie Banpotoc

  Joi 05 martie Rapolțel

  Luni 09 martie Simeria Centru

  Marți 10 martie Cărpiniș

 Joi 12 martie Rapolt

 Luni 16 martie Uroi

 Marți 17 martie Săulești

Joi 19 martie Simeria Veche

 Miercuri 25 martie Boiu

Joi 26 martie Folt

Luni 30 martie Chimindia

Marți 31 martie Totia

Joi 02 aprilie Simeria Biscaria

Săvârșirea Tainei Sf. Maslu 

va începe, în toate Bisericile,  

la ora 17.00

       

Nu ştiţi, oare, fiii cărui Duh sunteţi? (Luca 9, 55)

 

Înfricoşător lucru este vrăjmăşia şi despărţirea dintre oameni. Samarinenii şi iudeii nu vorbeau între ei, dar o despărţire şi mai mare între oameni există în epoca noastră. Omenirea este împărţită în popoare şi state, încă şi între oamenii de acelaşi neam există separare în diferite grupuri sociale. Şi peste tot există vrăjmăşie, vrăjmăşie care îşi are cauza în diferenţele politice, sociale, culturale şi religioase care există între diferite popoare.

Nu ştiţi, oare, fiii cărui Duh sunteţi? (Luca 9, 55). Nu ştiţi că duhul creştinului este duhul iubirii pentru toţi oamenii, duhul unităţii şi armoniei, şi nu al despărţirii şi dividerii? Doar iubirea dumnezeiască îi poate uni pe oameni. Cred că şi mulţi dintre voi nu ştiţi ai cărui duh sunteţi.

PROGRAMUL SFINTELOR SLUJBE ÎN PERIOADA POSTULUI SFINTELOR PAŞTI

 

PRIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN POST, DE LUNI PÂNĂ JOI
 Ora 19.00  –  Canonul cel Mare

DUMINICA, PRAZNICE ÎMPĂRĂTEŞTI ŞI SĂRBĂTORI
Ora   8.30 – Utrenia
Ora   9.45 – Sfânta Liturghie
Ora 18.00 – Vecernia

MIERCURI

Ora 19.00 – Pavecerniţa mare

VINERI
Ora   8.30 – Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfinţite
Ora 19.00 – Pavecerniţa mare

SÂMBĂTA
Ora   8.30 – Sfânta Liturghie           

Ora 10.00 – Pomenirea morţilor(Parastase)
Ora 18.00 – Vecernia

E nevoie de stăruinţă în înfăptuirea binelui

 

Trebuie să alegem drumurile vieţii noastre serios şi responsabil. Atunci când alegem drumul lui Hristos trebuie să ne gândim şi cu mintea şi cu inima dacă vom fi statornici pe acest drum pe care l-am ales, dacă suntem hotărâţi să urmăm drumul Crucii, drumul greu al durerii şi suferinţei. Când vedem că în inima noastră nu există statornicie, că într-o zi urmăm calea lui Dumnezeu şi în ziua următoare ne ademeneşte lumea, atunci să nu minţim în faţa lui Dumnezeu, zicând: „Da, Doamne", şi apoi să nu mergem.

Să nu fim ca acei oameni şovăitori care-şi părăsesc drumul. Să nu fim ca al doilea fiu, care a spus „Da, Doamne" şi nu s-a dus. Ci cu statornicie şi smerenie să urmăm calea lui Hristos şi să nu o părăsim.

Să ne revenim, să ne pocăim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu cu hotărârea de a-L urma. Să ne conducem deci paşii pe greul drum al Crucii. Amin.

Sfântul Luca, Arhiepiscopul Crimeei
Cuvinte despre credinţă şi adevăr
Traducere din limba greacă: Cristian Spătărelu
Editura Egumeniţa 2021

Niciodată nu este târziu pentru a ne pocăi

 Niciodată, niciodată nu este târziu pentru ca omul să înceapă noua viaţă întru Hristos, drumul sfinţeniei, prin păzirea poruncilor. Chiar şi atunci când ne aflăm la sfârşitul vieţii noastre, avem putinţa să ne pocăim cu adevărat şi Dumnezeu să ne ierte toate păcatele pe care le-am făcut odinioară, oricât de multe ar fi fost, fiindcă Domnul doar asta aşteaptă, să ne pocăim.

Domnul, precum şi înaintemergătorul Lui, Ioan, îşi începe predica spunând: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor (Matei 3, 2). Fiecare zi a vieţii noastre ne aduce mai aproape de Judecată, când pentru noi se va deschide sau se va închide pentru totdeauna împărăţia lui Dumnezeu. Să ne amintim asta şi să o avem mereu în minte. Să nu pierdem timpul, să nu ne risipim ultimele zile şi ore ale vieţii noastre. Fie şi la sfârşit să ne pocăim, pentru multele noastre păcate pe care le-am făcut odată, când ne-am risipit viaţa în zadar.

Cântarea dragostei

 

Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu (I Corinteni 13, 12). Toate cunoştinţele noastre, care acum ni se par atât de clare şi limpezi, nu sunt nimic altceva decât o lumină slabă într-o oglindă neclară. Iar atunci, când va veni vremea deplinei descoperiri, vom vedea adevărul faţă către faţă. Atunci vom avea cunoaşterea deplină, după cum ne-o va descoperi Dumnezeu. După cum despre Dumnezeu nu există nimic ascuns în lume, nu va exista nici pentru mine nimic ascuns, atunci le voi cunoaşte pe toate cu deplinătate. Iubirea ni le va descoperi pe toate.

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea (1 Corinteni 13, 13). Credinţa, nădejdea şi dragostea sunt viaţa noastră, cu acestea trebuie să trăim. Sunt sprijinul nostru, suflarea noastră. Însă să ţinem minte: deşi credinţa este mare şi nădejdea binecuvântată, mai presus de acestea este dragostea. Să dobândim dragostea lui Hristos, să ne curăţim inima şi să facem în ea loc dragostei. Amin.

Sfântul Luca, Arhiepiscopul Crimeei
Cuvinte despre credinţă şi adevăr
Traducere din limba greacă: Cristian Spătărelu
Editura Egumeniţa 2021

Fiecare va primi după faptele sale

 Fiecare va primi după faptele sale şi după măsura curăţiei pe care o are în inimă. Domnul venea la apostolii Lui, venea la mucenici atunci când sufereau chinuri neînchipuite, şi îi întărea. Vine şi acum şi sălăşluieşte în inima oamenilor lipsiţi de răutate şi curaţi. Va veni la sfârşitul vieţii noastre, când sufletul fiecăruia se va despărţi de trup. Venea la apostoli atunci când, după multe chinuri, sufletul lor părăsea trupul, întrucât toţi apostolii, în afară de Sfântul Ioan Teologul, au avut sfârşit mucenicesc. Venea ca să le întâlnească sufletul. La fel va veni să întâlnească sufletele oamenilor buni, drepţi şi curaţi.

Nu sunt suficiente doar faptele bune

 

Dacă credinţa în Dumnezeu şi iubirea pentru El este cea dintâi şi cea mai importantă poruncă a Legii; dacă a doua poruncă despre iubirea aproapelui izvorăşte din prima şi dacă iubirea aproapelui îşi ia puterea din iubirea de Dumnezeu, atunci asta înseamnă că pentru ca omul să se mântuiască trebuie să-L iubească din toată inima pe Dumnezeu, fiindcă aceasta este cea dintâi şi cea mai importantă poruncă a Legii.

Dacă nu credem din toată inima în Dumnezeu, dacă nu ne botezăm, dacă nu ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele lui Hristos, atunci mântuire pentru noi nu există.

însă împărăţia lui Dumnezeu este ceva care se câştigă prin strădanie şi Domnul spune: împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea (Matei 11,12).

Noi ne putem da viaţa pentru Domnul?

 

Cu toţii ştiţi bine că există mii de mucenici ai lui Hristos care, urmându-I pilda, şi-au dat viaţa pentru numele Său. Au suferit mucenicii pe care doar mintea diavolească a vrăjmaşilor lui Hristos le putea născoci. Ar fi putut să-şi salveze viaţa, şi totuşi şi-au jertfit-o pentru credinţa lor. Dacă s-ar fi lepădat de Hristos şi ar fi adus jertfe idolilor, le-ar fi fost date toate bunătăţile pământului, însă, cu toate acestea, şi-au dat viaţa. Nu cumva nu le-a fost dată înapoi, după cum i-a fost dată înapoi şi Domnului Iisus Hristos? Le-a fost dată înapoi, iar acum, în jurul tronului Preaînaltului Dumnezeu, îl slăvesc pe Acela şi se bucură cu o bucurie negrăită şi nesfârşită. Îndată ce şi-au dat viaţa au luat-o înapoi, pentru a se bucura de ea în vecii vecilor.

Ştiinţa şi religia

 

Suntem siguri că în afara lumii materiale există lumea duhovnicească, care cu siguranţă este infinită şi incomparabil mai înaltă. Credem în existenţa fiinţelor duhovniceşti, care au cuget mult mai adânc decât noi, oamenii. Credem din toată inima că mai presus de lumea duhovnicească şi cea materială există un Dumnezeu Mare şi Atotputernic.

Lucrul de care ne îndoim este dreptul ştiinţei de a cerceta prin metodele ei lumea duhovnicească. Fiindcă lumea duhovnicească nu poate fi cercetată prin metodele cu care cercetăm lumea materială. Aceste metode sunt total nepotrivite pentru a cerceta cu ele lumea duhovnicească.

De unde ştim că există lumea duhovnicească? Cine ne-a spus că există? Dacă ne-ar întreba oamenii care nu cred în revelaţia dumnezeiască, le-am răspunde: „Inima noastră ne-a spus-o".

DESPRE SPOVEDANIA PURUREA LUMINĂTOARE

 

ŞI CUM SĂ NE OSTENIM SPRE TOATĂ FAPTA BUNĂ, PRIN SMERENIE

Fraţilor, părinţilor şi fiii mei sufleteşti. După obicei, iarăşi încep să vă grăiesc cuvântul smereniei mele, cu toate că şi acesta este rece, căci nu are căldura faptelor bune. Voi, însă, împliniţi lipsa cu faptele voastre cele bune. Căci să mă credeţi, fiilor, precum am zis de multe ori şi chiar şi acum zic, frică şi cutremur mă cuprinde, socotind nevrednicia mea şi că mă numesc părintele vostru, eu care nu sunt vrednic nici ucenic a mă chema. Voi sunteţi părinţii mei şi iubiţii mei fraţi şi prin voi nădăjduiesc să mă mântuiesc. Drept aceea, măcar că sunt aşa ticălos, dar pentru că vă doresc mântuirea , mă silesc a grăi către voi cu dragoste şi cu sfătuire. Iată zile bune şi vreme de lucrare, ca să cercetăm pe Dumnezeu.

Către cei ce urmează a fi luminaţi ( V )

 41. Chiar dacă cineva are vreun duşman, să se împace cu el, punând în mintea sa de ce fel [de daruri] va avea parte de la Stăpân el, cel cufundat în atâtea păcate, şi să-i ierte aproapelui pornirile contra sa. Căci zice: „fiecare dintre voi să nu gândească rău faţă de aproapele în inima sa” (Zaharia 8, 17). Dacă cineva are vreun contract şi multe dobânzi [de primit], să le rupă. Căci zice: „rupeţi contractele nedrepte” (Isaia 58, 6). Într-un cuvânt, fiecare să aducă mai întâi cele din partea sa, ca să primească cu multă largheţe cele din partea Stăpânului.

42. Şi mai întâi de toate instruiţi-vă limba să se cureţe de jurăminte. Nu vorbesc [doar] de jurămintele false, ci şi de cele formale şi uşuratice care sunt spre paguba celor ce le fac. Căci zice: „S-a spus să nu juri strâmb. Eu însă vă spun să nu vă juraţi deloc” (Matei 5, 33-34). Ai auzit: „să nu juri deloc”? De acum abţine-te să mai iscodeşti legile Stăpânului, încrede-te în Cel Ce a poruncit şi curăţeşte-ţi în întregime 52 mintea.

Către cei ce urmează a fi luminaţi ( IV )

 31. Cel ce imită blândeţea Stăpânului nu se mânie, nu se ridică împotriva aproapelui. Chiar dacă cineva îl va lovi, îi va spune: „dacă am vorbit rău, dă mărturie pentru [acest] rău, dar dacă [am grăit] bine, de ce mă baţi?” (Ioan 18, 23). Chiar de-l va numi demonizat, îi va răspunde: „eu demon nu am”; şi nimic din cele ce vin asupra-i nu-l va putea vătăma. Unul ca acesta dispreţuieşte toată slava acestei vieţi 40 şi nimic din cele ce se văd nu-l va atrage. Fiindcă el va dobândi alţi ochi. Cel ce este smerit cu inima niciodată nu va putea privi cu ochi rău bunurile aproapelui. Unul ca acesta nu va fi răpitor, nici lacom, nici nu va pofti vreun lucru, ci va risipi chiar şi cele ale sale, arătând multă compătimire faţă de semenul de aceeaşi fire. Unul ca acesta nu sapă căsnicia altuia, căci venind sub jugul lui Hristos şi învăţând să fie blând şi smerit cu inima, va avea întreaga virtute 41 şi va păşi pe urmele Stăpânului.

32. Să venim sub jugul cel bun şi să ridicăm povara cea uşoară, ca să putem găsi şi odihna. Cel ce vine sub jug e dator să uite orice veche obişnuinţă şi să aibă o atenţie fină a ochilor 42 . „Căci cel ce se uită la femeie ca s-o poftească, deja a făcut adulter cu ea în inima lui”; încât este nevoie de asigurare sporită pentru simţul văzului, ca nu cumva prin el să se urce moartea. Şi nu numai pentru ochi, ci şi pentru limbă, de mare atenţie este trebuinţă. „Mulţi au căzut - zice - sub ascuţişul săbiei, dar nu atâţi câţi au căzut datorită limbii” (Înţ. Sir. 28, 19). [ Şi aşa], punem frâu şi celorlalte patimi care se nasc de aici, aşezăm mintea în linişte, îngrădim partea irascibilă, mânia, pomenirea răului, duşmănia, invidia, pofta nesăţioasă, toată desfrânarea, toate faptele cărnii, care sunt: adulterul, curvia, necurăţia, desfrânarea, idolatria, fermecătoria, duşmănia, cearta, pizma, beţia, chefurile.

Către cei ce urmează a fi luminaţi ( III )

 

21. Şi în Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui Cel Unul-Născut, Care întru toate este asemănător şi egal cu Tatăl şi având neschimbată asemănare cu El, de o fiinţă [cu Tatăl] şi cunoscut în propriu-I ipostas, Care se naşte din El în chip negrăit şi este înaintea timpului, Făcătorul tuturor veacurilor, Care în vremurile din urmă, pentru mântuirea noastră, a luat chip de rob şi S-a făcut om şi a trăit împreună cu firea omenească 29 şi a fost răstignit şi a treia zi a înviat.

22. Căci voi trebuie să aveţi fixate în minte cu maximă acurateţe acestea, ca să nu fiţi pradă uşoară înşelăciunilor diavoleşti, ci, dacă adepţii lui Arie vor să vă pună piedici, să ştiţi cu exactitate că trebuie să vă protejaţi auzul de vorbele lor şi să le răspundeţi cu îndrăzneală, arătându-le că Fiul este asemenea 30 după fiinţă cu Tatăl. Căci El Însuşi este Cel Care a zis: „după cum Tatăl scoală morţii şi-i face vii, tot aşa şi Fiul îi face vii pe cei care vrea” (Ioan 5, 21); şi prin toate arată că are o putere egală cu Tatăl. Dacă din alt flanc Sabelie vrea să strice dogmele cele sănătoase, confundând ipostasurile, închide-ţi auzul şi faţă de acela, iubite, învăţându-l că una este fiinţa Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, trei însă ipostasurile. Căci nici Tatăl nu poate fi numit Fiu, nici Fiul Tată, nici Duhul Sfânt cu alt [nume] decât acesta, ci fiecare, rămânând în propriul ipostas, are o putere egală.

Către cei ce urmează a fi luminaţi ( II )

 11. Ai văzut bunătatea Stăpânului? Prin urmare, nu în zadar şi pe degeaba, când am început acest cuvânt, am numit cele ce se întâmplă [acum] nuntă duhovnicească. Căci şi în cazul nunţii sensibile, nu se poate în alt mod ca o tânără să se unească cu bărbatul, dacă nu uită de părinţi şi de doică şi nu-şi mută cu totul voia 13 ei spre mirele cu care urmează să se însoţească. De aceea şi fericitul Pavel, aplecându-se cu stăruinţă asupra acestui cuvânt, a numit faptul taină. Căci zice: „pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia lui şi vor fi cei doi un singur trup” (Efeseni 5, 31); şi după ce a primit în minte puterea acestui fapt 14 , uimindu-se, a strigat zicând: „taina aceasta mare este” (Efeseni 5, 32) 15 .

12. Şi, într-adevăr, este mare! Căci ce cuget omenesc poate să priceapă firea acestui lucru? Şi cum nu s-ar uimi cineva, dacă ia aminte la faptul că o copilă hrănită [până atunci] cu lapte şi crescută în iatac, care a avut parte de atâta grijă din partea părinţilor până a crescut, când vine ceasul nunţii, deodată, într-o singură clipită, uită şi de durerile mamei şi de orice altă grijă, uită de obiceiurile [familiei] şi de legătura dragostei, şi simplu spus [uită] de toate,

Către cei ce urmează a fi luminaţi ( I )

 

1. Clipa de faţă este a bucuriei şi veseliei duhovniceşti. Căci iată, ne stau înainte doritele zile ale nunţilor duhovniceşti. Fiindcă nu greşeşte cineva dacă numeşte „nuntă” ceea ce se întâmplă acum, şi nu numai nuntă, ci şi înrolare minunată şi preaslăvită. Şi să nu socotească cineva că sunt nepotrivite cele spuse, ci să-l audă pe fericitul Pavel, dascălul lumii, care, folosindu-se de aceste amândouă modele 1 , zice: „V-am logodit pe voi unui singur bărbat, ca să vă înfăţişez lui Hristos fecioară neprihănită” (II Cor. 11, 2); iar în altă parte, după ce descrie armele ca pentru nişte soldaţi ce se avântă la război, zice: „îmbrăcaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului” (Efeseni 6, 11).

2. Astăzi se face bucurie în cer şi pe pământ. Căci dacă pentru un singur păcătos care se pocăieşte se face atâta desfătare, cu cât mai multă bucurie nu se face îngerilor şi arhanghelilor şi tuturor puterilor de sus şi tuturor celor de pe pământ, pentru atâta mulţime care, într-un suflet, dispreţuieşte cursele diavolului şi râvneşte să se înscrie în turma lui Hristos?

PROGRAMUL SFINTELOR SLUJBE

 DUMINICĂ

        Ora  08.30 – Utrenia
        Ora  09.45 – Sfânta Liturghie
        Ora  18.00 – Vecernia
 

VINERI

         Ora  08.30 – Sfânta Liturghie                                                                                        
 

SÂMBĂTA

         Ora  10.00 – Pomenirea morţilor(Parastase)     
         Ora  18.00 – Vecernia

 
PRAZNICE ÎMPĂRĂTEŞTI ŞI SĂRBĂTORI

 Seara din ajunul sărbătorii – Ora 18.00
– Vecernia / Acatistul Sărbătorii
        Ora  08.30 – Utrenia                                          
        Ora  09.45 – Sfânta Liturghie
        Ora  18.00 – Vecernia / Acatistul Sărbătorii

TAINA SFÂNTULUI MASLU

În prima și în a treia zi de vineri din lună
Ora  18.00                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
Pentru săvârşirea celorlalte Sfinte Taine sau Ierurgii contactaţi preoții bisericii.

Ziua Domnului!

 

Iată ziua Domnului vine nevindecată de iuțime și de mânie, ca să facă lumea pustie și pre păcătoși să piarză dintr’însa (…) Și vor fi cei rămași cinstiți mai vârtos decât aurul cel nelămurit, și omul mai cinstit va fi decât piatra Sapfirului. /Isa. 13:9,12/

Mulți oameni nu simt existența văzduhului până ce nu începe să bată vântul. Alții nu se gândesc la lumină până ce nu se lasă întunericul.

Așa și mulți Creștini, nici nu au simțit că este Dumnezeu, până ce nu s’a ridicat viforul acestui război; nici nu s’au gândit la Dumnezeu în vremea în care asupra lor lumina pacea și zâmbea fericirea. Dar când s’a pornit viforul războiului și, împreună cu acesta, s’a lăsat întunericul tuturor răutăților, atunci și-au adus aminte de Dumnezeu; nu numai atât, ci nici la celelalte lucruri nu se puteau gândi afară de Dumnezeu.