În vremea aceea a venit un tânăr la
Iisus, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Bunule Învățător, ce bine
să fac ca să am viața veșnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni
nu este bun, decât numai Unul Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în viață,
păzește poruncile. El I-a zis: Care? Să nu ucizi, să nu faci
desfrânare, să nu furi, să nu mărturisești strâmb; cinstește pe tatăl
tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Zis-a Lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi
mai lipsește? Atunci Iisus i-a spus: Dacă voiești să fii desăvârșit,
du-te, vinde averile tale, dă-le săracilor și vei avea comoară în cer;
după aceea, vino și urmează-Mi. Însă, auzind cuvântul acesta, tânărul a
plecat întristat, căci avea multe avuții. Iar Iisus a zis ucenicilor
Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în Împărăția
cerurilor. Și iarăși zic vouă că mai lesne este să treacă o cămilă prin
urechile acului, decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.
Auzind, ucenicii s-au uimit foarte mult, zicând: Atunci, cine poate să
se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e
cu neputință, la Dumnezeu însă toate sunt cu putință.
