Sfântul Ioan Maximovici, Predică în Duminica Ortodoxiei

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. „Între doi tâlhari, măsură a dreptăţii s-a aflat Crucea Ta: căci unul, prin povara hulei, în iad a coborât, iar celălalt, uşurându-se de păcate, spre cunoaşterea teologiei [a urcat]…” (Tropar din Marele Post, glasul al 9-lea, la slavă)

Aşa se spune despre Crucea Domnului. Măsura dreptăţii s-a aflat între doi tâlhari: trei cruci a înfipt Pilat pe Golgota – [două pentru] doi tâlhari şi [una pentru] Dătătorul vieţii. Dar numai Crucea Mântuitorului a fost izbăvire întregii omeniri, Crucea care stătea la mijloc, ea este arma păcii, biruinţa cea nebiruită – biruinţă asupra diavolului şi asupra morţii. Dintre celelalte două cruci, una a fost mântuitoare pentru cel spânzurat pe ea, cealaltă a fost scară spre iad.

Doi tâlhari erau spânzuraţi pe cruci lângă Domnul Iisus Hristos, unul îl hulise tot timpul şi continua să-L hulească, iar celălalt era cât pe ce să hulească, dar şi-a venit în fire şi, cunoscându-şi păcatele, a strigat către Domnul: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta!”. Şi i-a răspuns Domnul: „Astăzi vei fi cu Mine în rai!”.

Despre dragoste

Sfântul Ioan Gură de Aur 

Domnul a spus: „Că unde sunt doi sau trei adunaţi întru numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20). Se găsesc oare doi sau trei adunaţi întru numele Lui? Se găsesc, dar rareori. De altfel nu vorbeşte de o simplă adunare şi unire locală a oamenilor. Nu cere numai asta. Vrea ca, împreună cu unirea, să existe la cei adunaţi acolo şi alte virtuţi. Prin aceste cuvinte, aşadar, vrea să spună: „Dacă cineva Mă va avea pe Mine ca temelie a iubirii lui faţă de aproapele, şi împreună cu această iubire are şi celelalte virtuţi, atunci voi fi împreună cu el”. Acum însă, cei mai mulţi oameni au alte scopuri. Nu întemeiază pe Hristos iubirea lor. Cineva iubeşte pe altcineva, pentru că şi acela îi arată iubire; altul îl iubeşte pe cel care l-a cinstit; iar altul îl iubeşte pentru că i-a fost de folos la vreo treabă de-a lui. E greu să găseşti pe cineva care-l iubeşte pe aproapele doar din dragoste pentru Hristos, căci ceea ce-i leagă pe oameni sunt de obicei interesele materiale. Însă o iubire cu atâtea lipsuri este batjoco-ritoare şi trecătoare. La cea mai mică problemă – vreun cuvânt jignitor, daune băneşti, invidie, ambiţie sau ceva asemănător – iubirea aceasta, care nu are temelie duhovnicească, se destramă.

Sfântul Nicolae Velimirovici, Predică la Duminica Ortodoxiei

Cât de mare şi însufleţitoare de temere este arătarea lui Dumnezeu – O, cât de mare şi însufleţitoare de temere este Dumnezeul Cel viu!

Puterile îngereşti stau înaintea Lui cu cutremur; serafimii îşi ascund feţele sub aripioarele lor înaintea luminii strălucitoare şi a frumuseţii de negrăit prin cuvânt, a Lui.

Cât de strălucitor este soarele! Cât de frumos este cerul înstelat! Cât de întins este oceanul învolburat! Cât de măreţi sunt munţii uriaşi! Cât de înfricoşători sunt norii purtători de tunete şi vulcanii aruncători de lavă! Cât de minunate sunt pajiştile acoperite cu flori, cu miile lor de izvoare şi cu turmele lor albe! Dar toate acestea sunt lucrarea mâinilor lui Dumnezeu; acestea sunt lucrurile cele trecătoare, făcute de către Ziditorul Cel fără de moarte. Zidirea sa fiind atât de minunată, atunci cum trebuie să fie Ziditorul?

Cuvant ortodox - Anul III, Nr. 24, (133), 19 - 25 februarie, 2015

Despre nădejde

Sfântul Ioan Gură de Aur 

Cele două căi

Nimeni să nu se supere atunci când vede că cei răi şi nedrepţi sunt fericiţi în această viaţă, pentru că răsplata bunătăţii şi a răutăţii nu se face aici, pe pământ. Dacă uneori Dumnezeu ne pedepseşte după faptele noastre, plata aceasta nu este întreagă, ci o pregustare a ceea ce va fi în cealaltă viaţă. Iar lucrul acesta este lăsat de Dumnezeu pentru ca cei care nu cred în învierea morţilor şi în Judecata de apoi să se cuminţească măcar cu cele ce păţesc pe pământ.

Completează pentru copilul tău cererea de înscriere la ora de Religie până la 6 martie 2015

Curtea Constituţională a României a decis (Decizia nr 669/2014) că participarea la ora de Religie se face numai în baza unei cereri scrise a elevului major, a părintelui sau a tutorelui elevului minor.

Cererea tip se poate găsi la şcoală sau se poate descărca de aici:

Mutiplică o cerere şi ofer-o prietenilor tăi care au copii!

Despre credință

Sfântul Ioan Gură de Aur 

Cei care se mândresc cu faptele lor bune şi nu au credinţă în Dumnezeu se aseamănă cu oasele morţilor îmbrăcate în haine frumoase, dar care nu îşi dau seama de frumuseţea lor. La ce-i foloseşte sufletului să fie îmbrăcat în fapte bune, dacă el este mort? Faptele trebuie făcute pentru Dumnezeu, cu nădejdea dobândirii Împărăţiei cereşti. Pentru cine te nevoieşti, dacă nu pentru Cel care are să-ţi dea toate darurile?

Pentru ca omul să poată mânca, el trebuie să fie viu. Dacă omul este mort, el nu mai poate primi mâncare. Tot aşa, pentru a trăi veşnic, omul are nevoie de credinţă în Hristos, credinţă care se hrăneşte şi cu fapte bune. Cine nu crede în Hristos, chiar de ar avea fapte bune, nu poate dobândi Împărăţia cerurilor. Pe când fără fapte, omul poate dobândi viaţa veşnică, dacă are credinţă vie. O să vă dovedesc lucrul acesta în continuare.

S-au împlinit sase ani de când s-a mutat la Hristos părintele Ioan Sabău

”Părintele a fost o definiţie a smereniei, pentru că după atâtea suferinţe îndurate din partea lor, i-a iubit pe oameni şi i-a considerat pe absolut toţi mai buni ca el! „Poporul însă l-a iubit mult, pentru că-l vedea nefăţărnicit” şi nu-l învăţa ceea ce el nu făcea. „Niciodată n-a predicat despre apă şi să bea vin” a spus un fiu duhovnicesc al lui, părintele Vasile Vlad, iar „viaţa lui a fost preoţia lui şi preoţia lui n-a fost alta decât viaţa lui”. Părintelui Vlad i-a încredinţat şi ultimile lui cuvinte, când l-a întrebat:

-Voi aveţi puncte cardinale? Voi ştiţi încotro mergeţi? Ştiţi înspre ce îndreptaţi tineretul şi poporul?

-Puncte cardinale în haos, părinte? Oare pentru ce credeţi că vă caut?

-Măi, voi aveţi datoria să vedeţi vremile! Să ştiţi istoria. Pentru că noi am înfundat puşcăriile nu pentru că ne-au închis comuniştii, ci pentru că asta era măsura lui Dumnezeu faţă de măsura istoriei! Iar voi va trebui să daţi măsura lui Dumnezeu faţă de vremurile de acum!

Pentru că a fost cu adevărat Preot, a fost foarte iubit şi căutat de către preoţi pentru îndrumări şi, lucru minunat, n-a fost niciodată zavistuit de vreunul dintre ei!”

sursa:  Revista Lumea Credinței

„Preotia este o smulgere din iad a oii ratacite”

Aveti datoria sa vedeti vremile! Sa stiti istoria. Pentru ca noi am infundat puscariile nu pentru ca ne-au inchis comunistii, ci pentru ca asta era masura lui Dumnezeu fata de masura istoriei! Iar voi va trebui sa dati masura lui Dumnezeu fata de vremurile de acum!

Abia in inchisoare mi-am inceput misiunea preoteasca. Acolo am inteles, nu teoretic, ci pe viu, ca preotia nu e o meserie, ci o smulgere din iad a oii ratacite. Acolo am invatat sa ma rog si tot acolo am simtit dependenta de Dumnezeu, pentru ca totul atârna de Dumnezeu si toate veneau de la El.

Când m-au inchis, cel mai greu a fost ca m-am despartit de credinciosii mei. Dar, totusi, Dumnezeu mi-a dat un har. Cât am stat la inchisoare, am stiut de fiecare data când a murit cineva in Vinerea [Mare?]. Pentru ca, noaptea dinainte, Dumnezeu imi spunea in vis. Visam ca omul vine la mine sa-l cuminec.

Sa credeti in minuni, ca pentru credinta Dumnezeu face minuni! Si sa-L duceti pe Dumnezeu din minte la inima – si nu invers, cum au facut cei din Apus. Ca ei au crezut ca pot explica totul cu mintea, si mintea nu accepta minunile! Si asa si-au pierdut credinta…

Parintele Ioan Sabau

Cuvant ortodox - Anul III, Nr. 23, (132), 12 - 18 februarie, 2015

Pomeniri între Moşii de iarnă şi Sâmbăta a doua din Post

Biserica poartă grijă de sufletele fiilor ei care au trecut pragul veşniciei, prin pomenirea la Jertfa euharistică şi prin săvârşirea unor slujbe specifice. Pe lângă "soroacele" îndătinate, care urmează trecerii cuiva la cele veşnice, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă şi pomeniri obşteşti ale morţilor în următoarele zile: Sâmbăta Lăsatului sec de carne (Moşii de iarnă), sâmbetele a doua, a treia şi a patra din Sfântul şi Marele Post, precum şi în sâmbăta dinaintea Cincizecimii (Moşii de vară). În aceste zile, slujba bisericească este dedicată exclusiv comemorării defuncţilor.

Slujba parastasului la “Mosii de iarna”

01. Doamne, strigat-am…

02. Stihurile

03. Stihirile

04. Slava…

05. Si acum… Dogmatica

06. Lumina lina, Prochimen

07. Invredniceste-ne, Doamne…, Ectenia cererilor

08. Stihoavna

09. Acum slobozeste…

10. Sfinte Dumnezeule

11. Tropare, ectenie, otpust

12. Parastas

sursa: razbointrucuvant.net

. Despre trufie și slavă deșartă

Sfântul Ioan Gură de Aur 

De ce te mândreşti, dar, omule? Coboară din înălţimile trufiei tale şi vezi-ţi sărăcia. Eşti pământ şi cenuşă, umbră şi fum, iarbă şi floare a câmpului. Ce motiv este acesta de mândrie? Ai putere peste mulţi oameni? Şi la ce-ţi foloseşte să ai putere peste mulţi oameni, dacă patimile au putere asupra ta? Sau poate eşti din aceia care acasă la ei sunt călcaţi în picioare de slujitorii săi, iar când iese în piaţă, se arată mândri, pentru că sunt stăpâni asupra mai multor oameni. Bine ar fi să fii stăpân peste patimile tale, sau măcar asemenea celor pe care-i întâlneşti în piaţă. Dacă este vrednic de osândă cel care se laudă cu virtuţile sale, nu este, oare, ridicol cel care se laudă cu lucruri de nimic?

Despre smerenie

                                                               Sfântul Ioan Gură de Aur

Dacă atunci când săvârşim păcate, dar suntem smeriţi, glasul nostru ajunge mai repede la cer, decât dacă suntem plini de virtuţi, dar mândri, gândiţi-vă unde ajunge virtutea însoţită de smerenie. Dacă cei care îşi spovedesc păcatele află mila lui Dumnezeu, oare câte cununi primesc pe capul lor cei care sunt pe deplin conştienţi de valoarea faptelor lor bune, dar, cu toate acestea, rămân smeriţi…

Părintele Petru Popa de la Hărțăgani, jud. Hunedoara, s-a mutat la Domnul

În data de 7 februarie, preotul pensionar Petru Popa a trecut la cele veşnice. Privegerea v-a avea loc, luni 9 februarie și marți 10 februarie, în Biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Parohia Hărțăgani. V-a fi înmormântat miercuri, 11 februarie.


Medalion biografic

”Părintele Petru Popa, (s-a născut la 6 februarie 1945) a copilărit în satul natal, alături de numeroși copii din generația sa. În anul 1952 s-a înscris în clasa I a Școlii generale Hărțăgani pe care a absolvit-o în anul 1959. În toamna aceluiași an a susținut examen de admitere la Școala Profesională de Ucenici Gurabarza, specialitatea Prepararea minereurilor. La absolvirea școlii a obșinut diploma de ”preparator specialist” fiind angajat la Uzina de Preparare a Minereurilor auroargentifere din Gurabarza.

Cuvant ortodox - Anul III, Nr. 22 (131), 5 - 11 februarie, 2015

100 de ani de la naşterea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul “jertfit pe altarul poporului român ortodox”

La 7 februarie 1915 se năştea vrednicul de pomenire Patriarh al României Teoctist Arăpaşu. Acum când aniversăm 100 de ani de la naşterea vrem să vă reamintim figura ierarhului blând şi luminos pentru cei care l-au ştiut, dar mai ales pentru cei care nu l-au cunoscut deloc. Interviul de faţă reprezintă o scurtă întâlnire cu cineva pentru care satul unde s-a născut şi biserica sunt lucrurile cele mai dragi din lume. Aflaţi mai multe 

De ce nu e neapărată nevoie să-ți placă de duhovnicul tău

Sunt multe motive să nu-ți placă de duhovnic. Poate pentru că predicile lui sunt seci, nu sunt ancorate în scrierile patristice sau se avântă prea departe de textul Evangheliei. Răspunsurile lui la cele mai adânci chestiuni teologice, duhovnicești și personale ale tale te pot lăsa rece și nemulțumit. S-ar putea să fie un spoveditor nepriceput, dând doar iertarea și răspunsuri standard cu privire la „rânduiala rugăciunii”, „iertare” și „smerenie”. S-ar putea să-i lipsească „leadership-ul” harismatic și vizionar care să inspire avântul parohiei. S-ar putea să cânte fals, accentul lui să fie evident sau să slujească prea repede ori prea încet. S-ar putea să fie ignorant sau prea educat, emotiv sau impersonal, timid sau gregar, fundamentalist sau liberal, sociabil sau plictisitor.

Sfântul Simeon și Sfânta Prorociță Ana (3 februarie)

Simeon, bătrînul, după mărturia Sfintei Evanghelii, era un om drept şi credincios, aşteptînd mîngîierea lui Israil, iar Duhul Sfînt era peste dînsul. Aceluia i s-a făcut ştire de la Dumnezeu despre venirea ce degrabă era să fie în lume, a adevăratului Mesia. Şi i s-a făcut ştire, precum povestesc istoricii cei vechi, astfel:

   Cînd, după porunca lui Ptolomeu, regele Egiptului, se tălmăcea Legea lui Moise şi toate proorociile din limba evreiască în cea elinească, pentru care lucru erau aleşi oameni înţelepţi din Israil, şaptezeci la număr.

Vecernia cu Litie

Conform informaţiilor şi explicaţiilor din cartea “Liturgica speciala, Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Liturghier”, cuvântul Vecernie provine de la-vecer-seara din slavona, echivalentul ei latinesc fiind vesperae, in unele regiuni romanesti fiind numita vesperina, seranda sau insarat.

În vechime,Vecernia  se savârşea după apusul soarelui, dar în practica de astăzi se săvârşeşte iarna pe la orele 16-17 şi vara la orele 18.

Cuvant ortodox - Anul III, Nr. 21 (130), 29 ian. - 4 feb., 2015