14 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 O căprioară albă din vremurile străvechi mi-a spus că El, Cel Preablând şi Atotmilostiv, a străbătut pământul şi l-a preschimbat iarăşi în rai. Oriunde Se oprea El, se ivea raiul. Dintr-însul se revărsau către toate făpturile şi toată zidirea nemăsurata bunătate, iubirea şi îndurarea, mila, blândeţea şi înţelepciunea. El a păşit pe pământ şi a pogorât cerurile pe pământ. L-au numit Iisus. O, întru El am văzut că omul poate fi minunat şi neasemuit de frumos numai când este fără de păcat. El a împărtăşit durerea noastră şi a plâns îm­preună cu noi pentru răutăţile pe care oamenii le-au săvârşit împotriva noastră. A luptat de partea noastră împotriva acelor făptuiri omeneşti: păcatul, răutatea şi moartea. El a iubit cu blândeţe şi îndurare toate făp­turile. Le-a strâns la piept cu dor dumnezeiesc şi le-a apărat de păcatul, de răutatea şi de moartea zămislită de oameni. El a fost şi a rămas în veci Dumnezeul nos­tru, Dumnezeul făpturilor îndurerate şi întristate, de la cea mai mică până la cea mai mare.

13 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 

Tovărăşiile şi societatea au o mare înrâurire asupra omului. Tovărăşia şi apropierea unui învăţat aduce multă ştiinţă, a unui poet multe gânduri şi simţiri înalte, a unui călător multe cunoştinţe despre ţările străine, despre obiceiurile şi datinile altor popoare. 

E limpede: tovărăşia şi apropierea sfinţilor aduc sfinţenie. „Cu cel cuvios, cuvios vei fi, şi cu bărbatul nevinovat, nevinovat vei fi, şi cu cel ales, ales vei fi” .

Fă cunoştinţă cu sfinţii încă de pe acum, din vremea vieţii pământeşti, pe care Scriptura nici măcar nu o numeşte viaţă, ci pribegie. Vrei ca în cer să te numeri în obştea lor, vrei să fii părtaş al fericirii lor? Fă-te părtaş al lor încă de pe acum. Când vei ieşi din casa trupului, te vor primi la ei ca pe un cunoscut, ca pe un prieten (Lc. XVI, 9). Nu este prietenie mai apropiată, nu este legătură mai strânsă decât legătura unirii în cuget, a unirii în simţiri, a unirii în ţeluri (I Cor. I, 10).

Însuşeşte-ţi gândirea şi duhul Sfinţilor Părinţi prin citirea scrierilor lor. Sfinţii Păruiţi au atins ţelul: mântuirea. Şi tu vei atinge acest ţel prinmersul firesc al lucrurilor. Fiind într-un cuget şi într-un suflet cu Sfinţii Părinţi, te vei mântui.

12 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 

"Un suflet care nu se ştie ruga, nu va şti ce-i fericirea, chiar de ar avea toate bogăţiile pământului. Rugăciunea adevărată este trudă sfântă."

IPS Justinian Chira

1921 - 2016

Pastorala Sfântului Sinod: Duminica Ortodoxiei ne dezvăluie purtarea de grijă neîncetată a lui Dumnezeu

 

Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler și preaiubiților credincioși din Patriarhia Română, 

Har, bucurie și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări!

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Iubiți frați și surori întru Hristos Domnul,

Sinodul al VII-lea Ecumenic, convocat de Sfânta Împărăteasă Irina (752-803) în anul 787 și prezidat de Sfântul Patriarh Tarasie al Constantinopolului, având drept temei tradiția biblică și patristică a celor șase Sinoade Ecumenice, a stabilit că, după cum este cinstită Sfânta Cruce, trebuie cinstite și Sfintele Icoane: „Ca asemenea modelului cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, tot așa să fie înălțate cinstitele și sfintele icoane, fie din culori sau din mozaic, sau din orice alt material potrivit, în sfintele lui Dumnezeu biserici, pe sfintele vase, pe sfintele veșminte, pe ziduri și pe lemn, în case și lângă drumuri; și anume icoana Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Preacuratei Stăpânei noastre, Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cinstiților îngeri și tuturor sfinților și cuvioșilor bărbați”[1].

Ortodoxia, „credinţa şi cunoştinţa adevărului celui conform cu evlavia”

Duminica I din Post (a Ortodoxiei)

Evanghelia de la Ioan 1,43-51

⁴³ A doua zi voia să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi. ⁴⁴ Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. ⁴⁵ Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. ⁴⁶ Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi. ⁴⁷ Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug. ⁴⁸ Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin. ⁴⁹ Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel. ⁵⁰ Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. ⁵¹ Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.

 1. „A găsit pe Filip” (In 1,43). Evanghelia acestei Duminici arată în ce mare măsură cunoașterea lui Hristos este un dar. Căci nu Filip L-a găsit pe Domnul, ci Domnul l-a găsit pe Filip şi i-a zis: „Urmează-Mi”. Cât despre Natanael, şi în cazul său iniţiativa o are Iisus: El îl cunoaşte pe Natanael, înainte ca Natanael să-L fi cunoscut (v. 47-48).

Un mesaj pentru azi: “VINO SI VEZI!”. Convertire si reconvertire continua la Ortodoxie

Cand Filip L-a gasit pe Mesia — credinta adevarata, im­plinirea cautarilor sale, cel mai important eveniment din viata sa —, a alergat sa-i spuna prietenului sau Natanael. Natanael a primit vestea cu scepticism. Şi a intrebat cu cinism: „Oare poate veni ceva bun din Nazaret?” (In 1, 46). Nazaretul era un satuc neinsemnat cu nume rau. Cinismul de azi e acelasi: cat de des nu se intreaba oamenii ce va­loare are sa mergi la biserica, sa primesti Sfintele Taine sau chiar crestinismul insusi? Poate veni ceva bun de la ele?

Filip insa nu-i raspunde prietenului sau cu rationamente si dovezi. Nu spune: „Nazaretul nu e chiar asa de rau“, nici: „Ei bine, L-am auzit pe Iisus spunand asta si facand asta, si de aceea cred ca El e Hristosul“. In loc sa discute cu Natanael, el spune simplu: „Vino si vezi!” (In 1, 46).

„Vino si vezi!” Aceasta scurta invitatie a lui Filip va avea ramificatie nepovestita in viata lui Natanael. Filip ar fi putut spune: „Bine, daca asa simte, nu-l mai supar.” Dar Filip facuse aceasta invitatie pentru ca bucuria si entuzias­mul sau de a-L fi gasit pe Mesia nu-l puteau lasa sa treaca pur si simplu mai departe, ca si cum nou-gasita lui cre­dinta n-ar fi avut un impact dincolo de el insusi. Bucuria sa il impinge sa-i faca aceasta invitatie prietenului sau.

Sf.Grigorie Palama și delimitarea Ortodoxiei de erezie

Erezia nu înseamnă orice concepție teologică greșită, nici interpretarea greșită a unor citate din Sfânta Scriptură sau din Sfânta Tradiție. Erezia, așa cum sugerează și etimologia cuvântului, este alegerea unei părți a adevărului teologic și absolutizarea lui. Cu alte cuvinte, erezia fragmentează adevărul. Absolutizând o parte din adevăr, în esență deformează și falsifică întreg adevărul. Atunci când, de pildă, Arie învăța ca Hristos este un om perfect, nu spunea minciuni, ci mărturisea adevărul. Însă nu mărturisea întregul adevăr, adică faptul că Hristos este și Dumnezeu perfect, ci numai o parte din el. În felul acesta denatura și falsifica întregul adevăr creștin. Nu recunoștea unirea firii dumnezeiești cu firea umană în persoana lui Hristos, care reprezintă temelia unirii omului cu Dumnezeu, adică esența mântuirii și îndumnezeirii omului. Prin urmare, zdruncina temeliile Creștinismului prin această erezie.

Așadar, pentru Creștinism, esența ereziei constă tocmai în negarea unirii dintre Dumnezeu și om, unire care se fundamentează în persoana lui Hristos. Cu alte cuvinte, erezia contestă posibilitatea mântuirii și îndumnezeirii omului.

NOI SUNTEM ORTODOCSI IN CARE NU ESTE VICLESUG?

DUMINICA ORTODOXIEI.

Predici ale Sfantului Ioan de Kronstadt in prima duminica din Postul Mare.

    Iată, cu adevărat, israilitean intru care nu este vicleşug (In 1, 47)

Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit aşa despre Natanail, israilitean care locuia in Cana Galileii, atunci când acesta, la sfatul cunoscutului său Filip, s-a dus la Iisus Hristos ca să vadă dacă EI este Mesia făgăduit Iui Israil. Filip i-a zis lui Natanail:

    „Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise in Lege şi proorocii, pe lisus, fiul lui Iosif din Nazaret.”

Si i-a zis Natanael:

    „Din Nazaret poate fi ceva bun?”

Filip i-a zis:

    „Vino şi vezi”.

Scepticul Natanael Îl recunoaşte pe Mesia

 Evanghelia duminicii I din Post (a Ortodoxiei)

Ioan 1, 43-51

43. A doua zi (Iisus) voia să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi.

44. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.

45. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.

46. Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi.

47. Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug.

48. Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin.

49. Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel.

50. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea.

51. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.

Sfântul Ioan ne spune că Iisus i-a primit la ucenicie pe doi dintre bărbaţii iudei care-l urmaseră pe Sfântul Ioan Botezătorul (Ioan 1, 37-39). Unul dintre ei era Andrei, fratele pescarului Petru.

Relatarea chemării la apostolat diferă puţin de la un evanghelist la altul. Noutatea transmisă de Sfântul Ioan constă în aceea că, după întâlnirea cu Iisus, unii Ucenici îi îndeamnă ei înşişi pe alţii ca să devină ucenici ai Domnului, vorbindu-le cu multă bucurie despre El. Este cazul lui Filip, care l-a convins pe Natanael să vină şi să-L vadă pe Iisus. Reticenţa lui Natanael ne face să credem că Apostolii nu erau oameni chiar aşa de slabi de înger şi nici atât de uşor influenţabili.

Program Sfintele Masluri din Postul Sfintelor Paști, în anul 2022

În zilele și săptămânile care urmează, Taina Sfântului Maslu se va săvârși după următorul program:

De 41 de ani, încă din timpul comunismului, vrednicul de pomenire părinte Ioan Sabău a inițiat obiceiul de a săvârși Taina Sfântului Maslu, după un program stabilit la începutul Postului Mare, în treisprezece biserici din unsprezece localități de pe Valea Mureșului, judeţul Hunedoara.

La fel ca în fiecare an, şi în acest Post al Sfintelor Paşti, a fost reluat obiceiul de a se săvârși Taina Sfântului Maslu în localităţile de pe Valea Mureșului.

O particularitate a acestui obicei, statornicit în vremuri de restriște, când Biserica era prigonită de autorități, este aceea că nu se primesc bani pentru pomelnice. Părintele Ioan Sabău, împreună cu preoții care au început această lucrare duhovnicească, au luat această hotărâre pentru a feri Biserica de acu­zațiile de mercantilism pe care le-ar fi putut isca un astfel de eveniment care reunea în sfintele lăcașuri credincioși din mai multe localități, lucru nedorit de autoritățile comuniste.

Încă din acele vremuri, cre­dincioșii din satul care găzduieşte acest eveniment duhovnicesc pregătesc, pentru a dărui tuturor celor care participă la slujba din satul lor, câte un colăcel. Aceasta pentru că mulți dintre cei care participă vin direct de la serviciu, fără a mai ajunge acasă să mănânce și, de cele mai multe ori, ajung seara la casele lor.

11Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 Vrăjmașul neamului omenesc ne îndeamnă întotdeauna la felurite păcate și fărădelegi. El es­te șiret, viclean și crud. Cunoaște bine înclinările fiecăruia dintre noi și atacă cu iscusință punctul slab al omului, mai ales al celui ce n-are o voin­ță puternică.

Nu e nimic uimitor în aceea că diavolul îl aruncă pe om în trufie cu ușurință, pentru că su­fletul nostru este zidit, după chipul și asemăna­rea lui Dumnezeu, curat, luminat, bineînmiresmat de virtuți, și din firea sa năzuiește spre tot ce-i bun, nobil, înalt. El vrea să fie întotdeauna printre primii, vrea să ajungă cât mai repede la desăvârșire, la fericire!

Spune-mi, prietene, oare nu sunt de lăudat aceste porniri ale sufletului?

10 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 Dumnezeu-omul Hristos le dăruiește oamenilor

 “Cele ce ochiul n-a văzut și urechea n-a auzit și la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El“ (1 Cor. 2, 9).

 De fapt, doar El, minunatul Dumnezeu-om este “partea cea buna” (cf. Luca 10, 42) de care are nevoie omul in lumea și în viata sa. 

Prin urmare, DOAR DUMNEZEU-OMUL ESTE ÎNDREPTĂȚIT SĂ NE CEARĂ CEEA CE NIMENI ALTCINEVA NU A ÎNDRĂZNIT VREODATĂ SĂ CEARĂ: 

CA NOI SĂ-L IUBIM PE EL MAI MULT DECÂT NE IUBIM PĂRINȚII, RUDELE, COPIII, PRIETENII, PĂMÂNTUL, ÎNGERII SAU PE ORICINE ALTCINEVA DIN LUMEA CEA VĂZUTĂ ȘI DIN CEA NEVĂZUTĂ 

 (Mt. 10, 37-39; Lc. 14, 26; Rom. 8, 31-39).

Sfântul  Cuvios  Iustin  Popovici

09 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 „Există fabrici în care la un capăt pui fier vechi şi la celălat capăt ies sfinte potire ! 

La fel să facem şi noi din mintea noastră: 

FABRICĂ DE GÂNDURI SFINTE !” 

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

8 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 

Dragostea de mamă nu are seamăn

Părinte, ne-aţi spus odată că omul creşte şi se maturizează prin dragoste.

Nu ajunge să iubească cineva pe altul, ci trebuie să-l iubească mai mult decât pe sine. Mama îşi iubeşte copiii mai mult decât pe ea însăşi. Rămâne flămândă pentru a-şi hrăni copiii, dar simte o bucurie mai mare decât aceia. Copilaşii se hrănesc trupeşte, iar mama duhovniceşte. Aceia rămân cu gustul mâncării, în timp ce mama cu veselia duhovnicească.

Câte mame nu vin şi mă roagă cu lacrimi: „Părinte, fă rugăciune pentru copilul meu!". Ce agonie au, sărmanele! Însă puțini tați îmi spun: „Fă rugăciune, deoarece copilul meu a luat-o pe un drum greşit!". Chiar şi astăzi o mamă, cu multă nerăbdare, sărmana, îşi împingea copiii – opt avea – şi îi punea în şir, ca să ia toți binecuvântare. Un tată nu ar fi făcut uşor lucrul acesta.

Şi Rusia tot prin mame a fost salvată. Îmbrăţişarea tatălui este seacă atunci când nu are harul lui Dumnezeu. În timp ce sânul mamei, chiar şi atunci când nu are Dumnezeu, are lapte. Copilul îl iubeşte pe tatăl său şi îl respectă, dar prin afecţiunea şi gingăşia mamei i se măreşte şi mai mult dragostea faţă de tatăl său.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 83-85)

PROGRAMUL SFINTELOR SLUJBE ÎN PERIOADA POSTULUI SFINTELOR PAŞTI

DUMINICA

ORA   8.30 – UTRENIA

ORA   9.45 – SFÂNTA LITURGHIE

ORA 18.00 – VECERNIA

      ***

AJUNUL SĂRBĂTORILOR ŞI AL PRAZNICELOR ÎMPĂRĂTEŞTI

ORA 18.00 – VECERNIA/ACATISTUL SĂRBĂTORII

07 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 

Mă supăr doar când vreau eu

Un călugar era irascibil. Se supăra foarte repede, aproape din orice. Deşi se ruga neîncetat lui Dumnezeu să îl scape de supărare, de fiecare dată când se ridica de la rugăciune, se mânia pe unul dintre fraţi. 

La un moment a îndrăznit să-I spună lui Dumnezeu: „Doamne, nu Te-am rugat eu să mă scapi de supărare? De ce mă laşi să mă cert cu fraţii aşa des?”. 

Dumnezeu i-a răspuns: “Cum vrei tu să exersezi refuzul supărării fără materie primă? Nu Mi-ai spus tu să te scap de supărare? De aceea îţi trimit mereu pe cineva, ca să ai ocazie să nu te superi chiar dacă îţi dă motiv. Tu poţi să înveţi să înoţi într-un bazin fără apă? Tot aşa este şi cu răspunsul Meu la rugăciunile tale! Numai tu eşti stăpân pe reacţiile tale”.

 Călugărul s-a luminat şi de atunci îşi spunea mereu: „Mă supăr doar când vreau eu”. Şi aşa a scăpat călugărul de supărare.

06 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

Sf. Ignatie Brianceaninov

Iubiţi fraţi! Deja am ajuns chiar la uşa Sfântului Post! Ea este deja gata să se deschidă înaintea noastră! Deja ni s-a citit astăzi în Evanghelie, după rânduiala Sfintei Biserici, povaţa Domnului nostru Iisus Hristos despre intrarea cuviincioasă în nevoinţa Postului. De veţi ierta oamenilor greşelile lor, vesteşte învăţătura Evangheliei care s-a citit astăzi, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre (Matei 6, 14-15). 

Cu această vestire ne întâmpină Sfânta Biserică la uşa Postului! Aceasta e condiţia pe care ea ne-o pune înainte, chiar la pragul intrării în cămara cea duhovnicească a pocăinţei. Noi vrem să dovedim căinţa noastră pentru feluritele aplecări păcătoase, îndurând felurite lipsuri şi strâmtorări trupeşti: Evanghelia cere de la noi milă mai înainte de jertfă, pentru ca jertfa să fie bineplăcută lui Dumnezeu.

 Toţi cei care doriţi să purcedeţi la nevoinţa postului şi rugăciunii, toţi cei care doriţi să adunaţi roade îmbelşugate din pocăinţa voastră ascultaţi cuvântul lui Dumnezeu, ascultaţi porunca lui Dumnezeu – şi lăsaţi, iertaţi aproapelui greşelile pe care le-a făcut faţă de voi!

 De veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre. Amin.

05 Martie - Sfatul Sfinților Părinți

 Izgonirea lui Adam din Rai

Adam plângea:

„Nu-mi mai este dragă pustia. Nu-mi mai sunt dragi munţii cei înalţi, nici câmpiile, nici codrii, nici cântecul pă­sărilor; nimic nu-mi mai este drag. Sufletul meu e într-o mare mâhnire pentru că am întristat pe Dumnezeu. Şi da­că Domnul m-ar aşeza din nou în rai, chiar şi acolo aş su­feri şi aş plânge pentru că am întristat pe Dumnezeu pe Care îl iubesc.”

Duminica celor care mai cred în Rai

Evanghelia Duminicii acesteia, care prin numele ei popular, a lăsatului sec de brânză, consemnează începutul Postului Mare, ne aduce dinaintea ochilor inimii cuvintele Mântuitorului din Evanghelia de la Matei 6, 14-21. Iertare, postire cu bucurie și pe ascuns, îmbogățire în ceruri cu adevărata comoară care ține inima ta legată de cer. Pare ușor, la prima vedere, și trebuie să recunoaștem că numai îngâmfarea noastră complică lucrurile. Sigur, iertăm, dar în ce condiții? Bineînțeles, postim, dar cum anume și care este gradul de bucurie? Și astfel, problematizând la nesfârșit, ne pierdem toată bucuria creștină. Devenim niște funcționari religioși, departe de orice bucurie a credinței. De aceea nu mai avem bucurii, iar comorile noastre pier odată cu plecarea noastră spre cerul în care nu mai credem.

PREDICĂ LA DUMINICA IZGONIRII LUI ADAM DIN RAI

Din Evanghelia de la Matei, capitolul 16, versetele 14-21:

 „Că de veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oa-menilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc; adevărat grăiesc vouă: îşi iau plată lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău Care este ascuns, şi Tatăl Care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie.

Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.”

 Sunt cuvintele pe care le-a adresat ucenicilor Săi şi tuturor celor chemaţi să-L asculte, astăzi, Dom-nul nostru Iisus Hristos, în Duminica izgonirii din Rai a lui Adam. Aţi remarcat că întâiele cuvinte ne spun că de vom ierta oamenilor greşelile lor, şi El ne va ierta nouă greşelile noastre. Spune aceasta Dom-nul după ce mai înainte îi învăţase pe ucenici cum să se roage, spunându-le, rostindu-le, împlântân-du-le parcă în inimă cuvintele rugăciunii „Tatăl nos-tru”. A trecut de o săptămână Duminica lăsatului de carne, ne-am îndepărtat de Duminica Înfricoşătoa-rei Judecăţi şi de hrana pe care ne-am însuşit-o ca oameni abia după o altă înfricoşătoare judecată, aceea a Potopului din vremea şi supravieţuirea lui Noe, pentru că, ştiut este din Cartea Sfântă că, în-dată după Potop, Noe primeşte binecuvântarea lui Dumnezeu de a mânca şi din carnea animalelor.