In 1960 eram diacon la Mitropolia din Tesalonic si am mers la o librarie religioasa ca sa iau o carte. Inauntru l-am intalnit pe parintele Leonida, predicatorul de atunci al Sfintei Mitropolii. N-au trecut nici doua minute si a intrat o batranica, in jur de 75 de ani. A dat buna ziua, a luat o binecuvantare de la parintele Leonida si a cerut o Biblie. Parintele leonida a intrabat-o:
- Stii sa citesti , maicuta?
-Nu, a raspuns batrana.
- O cumperi ca s-o faci cadou copiilor sau vreunui nepot?
-Nu, nu! a raspuns batrana.
-Atunci ce faci cu ea daca nu stii sa citesti? O pui la icoana?
-Nu, nu.
-Atunci?
-Parinte, o iau ca dimineata si seara sa stau inaintea icoanei lui Hristos cu candela aprinsa, s-a deschid la inceput si sa-i zic Domnului: ”Hristoase al meu, eu nu stiu carte, insa toate cate sunt scrise pe pagina aceasta sa mi le pui intai in inima (si a aratat locul inimii), apoi in minte (si a aratat fruntea) si sa ma luminezi sa spun cele scrise, intai copiilor si nepotilor mei, iar dupa aceea tuturor celor care inseteaza dupa cuvantul Tau.”
Putin timp am ramas fara glas, de uimire. Apoi, parintele Leonida a binecuvantat acel suflet fericit si i-a daruit un Nou Testament.
Personal, am primit o lectie si cred ca acest suflet sfintit va judeca pe multi dintre noi, clerici si laici, pentru nepasarea si indiferenta pe care o aratam fata de studiul Sfintei Scripturi, ignorand porunca Domnului care ne spune: ”la legea Lui va cugeta ziua si noaptea” (Ps 1,2), ”…Cercetati Scripturile, caci acelea marturisesc despre Mine” (Ioan 5, 39).
din cartea ”Explicarea dumnezeiestii Liturghii”
protopresbiter Stefanos Anagnostopoulos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!