"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

vineri, 15 ianuarie 2016

Caracterul hristocentric al Liturghiei


"...Hristocentrismul Liturghiei are la bază hristocentrismul biblic, căci după cum mărturiseşte Sfânta Scriptură, ea a fost scrisă ca să credem "că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 20, 31). Iisus Hristos constituie deci punctul central al Scripturii, spre El a fost orientată Revelaţia Vechiului Testament şi El este de asemenea centrul Noului Testament. 
Liturghia a preluat hristocentrismul biblic, transmiţându-l prin intermediul contemplării liturgice în viaţa credincioşilor. Prin Liturghie Dumnezeu se descoperă în mod tainic, şi totuşi sesizabil pentru credincioşi, într-o prezenţă reală care ne face părtaşi la Crucea şi Învierea Domnului. 
Liturghia, după cum afirmă profesorul N.A. Nissiotis, este o mişcare în realitatea celor două naturi ale lui Hristos. Această acţiune este darul Întrupării lui Dumnezeu în Iisus Hristos şi continua ei realizare concretă în persoana credincioşilor. "Liturghia realizează prin Euharistie ceea ce n-a reişit să facă dogma prin înţelepciune" , ea fiind răspunsul omului la realizarea în Dumnezeu. 
În Liturghie totul converge spre Iisus Hristos; lecturile biblice, imnele, simboalele liturgice ne conduc spre unirea reală cu El, realizată în Sfânta Euharistie. " Nu este altceva mai de folos nouă şi mai iubit de Dumnezeu , spune Simon arhiepiscopul Tesalonicului, ca jertfa aceasta, pentru că ea este lucrarea Lui ( a Mântuirorului) şi înoirea oamenilor şi părtăşie a Lui cu noi...". Ea este actualizarea jertfei de pe cruce, care constituie punctul central al istoriei mântuirii. 
Prin intermediul Liturghiei noi ne împărtăşim cu darurile care decurg din întruparea, patimile, învierea şi înălţarea Mântuitorului, momente pe care le vedem şi le retrăim în cadrul ei. aici, noi celebrăm unirea cu Hristos şi dăm urmare îndemnului Său de a mânca şi bea Trupul şi Sângele Lui ca unic izvor al vieţii (Ioan 6, 53), pentru că Trupul şi Sângele Domnului constiuie adevărata hrană a creştinilor, care-i menţine în legătură permanentă cu El ( Ioan 6, 56). 
Pornind de la aceste temeiuri biblice se afirmă frecvent în Biserica ortodoxă că Liturghia este "viaţă în Hristos", pentru că în cadrul ei Hristos este Cel ce aduce şi cel ce se aduce, Cel ce primeşte şi Cel ce se împarte credincioşilor, astfel încât, pe drep cuvînt, putem spune cî asistăm la o continuă "hristofanie", la o necontenită Kenoză (deşertare) a lui Hristos care vine la noi spre a ni se împărtăşi ca pâine cerească, după care El devine al nostru şi noi ai Lui" 

- din Revista "Mitropolia Banatului" nr. 1-3, anul 1979, articol publicat de Preot. prof. dr. Mircea Basarab -

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!