Despre aproapele în Patericul Egiptean

Avva Antonie

 „De la aproapele vine şi viaţa şi moartea. Că dacă ne câştigăm aproapele, îl câştigăm pe Dumnezeu; dar dacă ne smintim (skandalizô, a şoca) aproapele păcătuim faţă de Hristos.”

 I-a spus un frate avvei Antonie: roagă-te pentru mine. Iar el: nici mie nu-mi va fi milă de tine, nici lui Dumnezeu, dacă singur nu te străduieşti şi nu te rogi lui Dumnezeu.

Avva Arsenie

 Povesteau despre un frate că a mers la Sketis să-l vadă pe avva Arsenie, că a mers la biserică, şi i-a rugat pe clerici să-l ajute să se întâlnească cu avva Arsenie. Iar ei i-au spus: să te omenim puţin, frate, şi-l vei vedea. El însă zise: nu voi gusta nimica, dacă nu mă întâlnesc cu el. Şi au trimis un frate cu el, că chilia era departe. Şi bătând la uşă au intrat, au dat bineţe bătrânului şi s-au aşezat în tăcere. Iar fratele de la biserică zise: eu plec, rugaţi-vă pentru mine. Iar fratele oaspete, stingherit de răceala bătrânului, îi spuse fratelui: vin şi eu cu tine. Şi au plecat, iar atunci l-a rugat: du-mă şi la avva Moise care a fost tâlhar. Şi mergând la el, i-a primit cu bucurie, şi i-a petrecut prietenos. Şi i-a spus fratele care-l călăuzise: te-am dus la străin şi la egiptean; care ţi-a plăcut mai mult? – Egipteanul, până acum. Auzind acestea unul dintre părinţi s-a rugat lui Dumnezeu aşa: Doamne, arată-mi lucrul acesta, căci unul se ascunde în numele tău, iar altul în numele tău e primitor. Şi iată că i s-au arătat două corăbii mari pe râu, şi i-a văzut pe avva Arsenie cu Duhul lui Dumnezeu plutind în pace, într-una, iar avva Moise şi îngerii lui Dumnezeu într-alta, care-l hrăneau cu faguri de miere.

Avva Agathon

 „să-mi fie cineva oricât de drag, dacă ştiu că mă trage în păcat, mă despart de el”.

 A mers odată avva Agathon în oraş să cumpere ceva lucruri şi a găsit pe drum un ciung, care i-a zis:

– Unde mergi?

 – În cetate la vânzare.

 – Fii bun şi du-mă acolo.

 Şi luându-l în spinare l-a dus în oraş. El i-a spus:

 – Unde vinzi lucrurile tale, acolo pune-mă.

 Şi când a vândut ceva, i-a spus ciungul:

 – Cu cât le-ai vândut?

 – Cu atâta.

 – Cumpără-mi o plăcintă.

 Şi i-a cumpărat. A mai vândut ceva. Şi a zis iar:

 – Şi asta cu cât?

 – Cu atâta.

 – Cumpără-mi cutare.

Şi i-a cumpărat. După ce le-a vândut pe toate şi dorind să plece, i-a zis ciungul:

 – Pleci?

– Da.

– Fii iar bun şi du-mă unde m-ai găsit.

 Şi luându-l în spate, l-a dus în locul acela. Şi i-a spus:

 – Binecuvântat eşti, Agathon, de Domnul în cer şi pe pământ.

 Şi ridicând ochii n-a mai văzut pe nimeni; căci era înger al Domnului venit să-l încerce.

Avva Ahila

 L-au cercetat odată trei bătrâni pe avva Ahila, şi unul din ei avea nume rău. Unul din bătrâni a spus:

 – Avvo, fă-mi o mreajă.

 – Nu-ţi fac.

 Iar celălalt a spus:

 – Fă bunătate, ca să avem amintire de la tine în mănăstire.

 – N-am vreme.

 I-a spus şi celălalt cu nume rău:

 – Fă-mi mie o mreajă, să am ceva din mâinile tale, avvo.

 Iar el răspunse repede:

 – Ţie îţi fac.

 Iar cei doi bătrâni îi ziseră luându-l deoparte:

 – Cum de noi te-am rugat, şi n-ai vrut să ne faci, iar lui i-ai spus „ţie îţi fac“?

 – V-am spus că nu vă fac, şi nu v-aţi mâhnit, fiindcă n-am răgaz. Dacă lui nu-i fac, o să spună „nu-mi face bătrânul, fiindcă a auzit de păcatele mele“ şi numaidecât am retezat funia (gr. shoinion, parâmă sau funie de scos apa din fântână. Aici, în sens figurat „întrerupem dialogul“.). De aceea i-am trezit sufletul, ca nu cumva să-l soarbă jalea.

Avva Apollo

 A spus despre primirea fraţilor: trebuie să ne închinăm fraţilor care vin, căci nu lor ne închinăm, ci lui Dumnezeu. Dacă-l vezi pe fratele tău, îl vezi pe Domnul Dumnezeul tău, şi asta am moştenit-o de la Avraam. Când primiţi pe cineva, siliţi-i să se întremeze; şi asta am învăţat de la Lot, care i-a silit pe îngeri.

Avva Zenon

 „cel care doreşte ca Dumnezeu să-i asculte rugăciunea degrabă, când se scoală şi-şi întinde mâinile spre Dumnezeu, mai înainte de toate, chiar şi înainte de sufletul lui, să se roage din inimă pentru duşmanii lui; şi pentru această faptă, dacă-i cere ceva lui Dumnezeu, îl va asculta”.

Avva Ioan Colobos

 I-a zis ucenicului său: să-l cinstim pe Unul, şi toţi ne vor cinsti pe noi; dacă-l vom nesocoti pe unul, adică Dumnezeu, toţi ne vor dispreţui, şi mergem către pierzare.

Avva Pimen

 „nu se găseşte dragoste mai mare decât aceasta, a-şi pune cineva sufletul pentru aproapele său. Dacă aude cineva cuvânt rău, adică întristător, putând să zică şi el la fel, şi se luptă să nu spună; dacă e asuprit şi îndură, şi nu răsplăteşte la fel – unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele”.

 „aceste trei lucruri de căpetenie sunt trebuincioase: să te temi de Domnul, să te rogi şi să faci bine aproapelui”.

Avva Pamvo

 Se spune despre sfinţii părinţi Pamvo, Visarion, Isaia şi Paisie că erau puternici prin cuvintele lor. Întâlnindu-i cu avva Athré l-a întrebat preotul Nitriei, ce trai trebuie să ducă fraţii. Iar ei spuseră: cu mare nevoinţă şi păzindu-şi conştiinţa faţă de aproapele.

 Au venit odată fraţi la avva Pamvó şi l-a întrebat unul:

 – Avvo, eu postesc câte două zile şi mânc două pâini; oare îmi mântuiesc sufletul, sau mă rătăcesc?

 Iar celălalt zise:

 – Avvo, eu capăt din munca mâinilor mele doi bani zilnic, şi păstrez puţin pentru hrană, şi ce rămâne dau milostenie; oare mă mântui sau pier?

 Deşi l-au rugat mult, nu le-a răspuns. După patru zile aveau să plece, iar clericii îi mângâiau, zicând: nu vă amărâţi, fraţilor; Dumnezeu vă va da răsplată. Aşa este obiceiul bătrânului, că nu vorbeşte degrabă, dacă nu-l încredinţează Dumnezeu.

 Atunci ei se duseră la bătrân şi i-au spus:

 – Avvo, roagă-te pentru noi.

 – Vreţi să vă duceţi?

 – Da.

 Şi reamintindu-şi (gr. analabôn, de la analambanô, a recapitula, dar şi a lua asupra sa, a-şi asuma) lucrarea lor, scriind pe pământ, zise: Pamvô, postind câte două zile la rând şi mâncând o pereche de pâini, oare prin asta este călugăr? Nu. Şi Pamvo lucrează de doi bani pe zi şi-i dă milostenie; oare prin asta este călugăr? Nu.

 Apoi le zise şi lor: bune sunt faptele, dacă-ţi păzeşti conştiinţa faţă de aproapele, aşa te vei mântui. Şi lămurindu-se, se duseră cu bucurie.

sursa: http://www.episcopiadevei.ro/Catehizare.aspx