Cu voia Tatălui de Sus, munca de veacuri n-a apus și așa cum preotul Nistor Socaciu la vremea sa prin vers a spus și n-a apus, ci peste veacuri lumii ‘ntregi ’nainte a adus, durerea, freamătul și bucuria izbânzii luptei pentru credința și neamul care iată n-a apus ci s-a înălțat mereu, mereu mai sus și iată acuma prin cuvântul scris în lumea asta mare un strop de liniște în plus, CUVÂNTUL ORTODOX în sufletele noastre a adus.
S-a hărăzit ca-n urmă cu un an să vină tot de sus, în mintea și gândul celor ce cu emoție și chiar cu-n pic de teamă la cunoștință ne-au adus că dacă vrem ar fi multe lumii de spus, de astă dată prin cuvântul ce în pagină a fost pus. Și astfel foaia noastră a pornit s-aducă gândul bun și sfatul lui Hristos în mintea și gândul celor ce sfios mai calcă pragul Bisericii ce stă privind deopotrivă spre cer dar și spre omul cel de jos.
S-a consemnat, în fiecare lună, ce lucru vrednic de folos a fost, cine a venit , cine a plecat aici la noi și cu ce rost, câți au intrat în lume, câți credință și-au jurat și câți în veșnicie primiți au fost, câți au venit și ne-au vorbit din suflet pentru suflet arătându-ne c-avem un rost, pe care Dumnezeu ni l-a rânduit duios, ca să ajungem să ne bucurăm de tot ceea ce-n lumea asta mare creat a fost.
A mai venit și ajutorul cel titrat pe undele de net ce zboară peste mări și țări vorbind neîncetat despre ceea ce aici acasă între timp a fost și astfel copilul de hârtie a zâmbit voios având de atunci încă un prieten valoros, care nu-i lasă pe toți care la noi în casa Domnului vreodată au fost să uite cât bine e acasă și acolo unde a Hristos.
Și uite așa prin munca acelora care trudind să-l vadă apărând și multe lumii întregi spunând, CUVÂNTUL ORTODOX ne-nvață prin inocența învățăturii și a vârstei de un an, cu mult curaj pornind, că numai împreună pas cu pas făcând, pe toți cei mai în vârstă respectând și pe Hristos în viața noastră mereu, mereu luând vom reuși ca sufletul să-l primenim și în viața veșnică să fim, nădăjduim că toate câte credem avem să le primim și astfel credința și neamul nostru mereu v-a dăinui iar foaia credem că îl va sluji.
Pr. Gabriel Valeriu Basa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!