Sfântul Grigorie cel Mare, "Omilia a IV-a", Revista Teologica, nr.3/2008, p.
SFÂNTUL GRIGORIE CEL MARE
OMILIA a IV-a: Rostită în faţa poporului credincios în Biserica Sf. Ştefan, Martirul, având ca subiect pe Apostoli
26 Noiembrie 590, o Duminică a Postului Crăciunului
Trimiterea celor 12 Apostoli în misiune
Text: Matei 10, 5-10
Traducere Pr. Conf. Dr. Constantin NECULA
1. Oare nu-i lămurit fiecăruia dintre noi, iubiţii mei fraţi, că Izbăvitorul nostru a venit în această lume pentru a-i izbăvi pe păgâni? Nu vedem noi, de asemenea, în fiecare zi, Samarineni chemaţi la viaţa de credinţă? Atunci la ce-o fi zis Domnul Apostolilor Săi pe când îi trimetea spre propovăduire: „În calea păgânilor să nu mergeţi şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi, ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel” (Mt 10, 5-6). Acestea ne duc pe noi la o concluzie, plecând de la cele ce s-au întâmplat, căci Acela a voit mai întâi să se propovăduiască Iudeilor numai, şi abia mai apoi tuturor popoarelor păgâne, mai ales că atunci când iudeilor li s-a propovăduit, au refuzat să se convertească, astfel că şi sfinţii propovăduitori au început să-i cheme pe păgâni la pocăinţă. Astfel încât, după respingerea predicii Izbăvitorului nostru de către ai Săi, Acela a căutat ascultători printre cei străini, să spunem, printre popoarele păgâne; şi acolo unde Iudeii s-au pornit împotriva Lui, păgânii aflat-au izvor de creştere în har. Aflaţi mai multe »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!