Trec zile, săptămâni, iar de Dumnezeu uneori nici nu ne amintim, nu medităm la viaţa noastră, nu ne înmuiem inima – iar inima pe care ne-o încălzeşte dragostea de Dumnezeu va fi rece şi faţă de aproapele, şi în locul dragostei se va cuibări în ea vrăjmăşia, în locul milei şi al dorinţei de a ajuta – ura, bucuria răutăcioasă. Atunci ne pregătim singuri osânda viitoare: “Judecată este fără milă pentru cel ce n-a făcut milă” (Iacov 2, 13).
Două porunci de temelie ni s-au dat: prima e dragostea de Dumnezeu, a doua – dragostea de aproapele (v. Marcu 12, 30-31).
Cine este aproapele nostru? Toţi cei lângă care trăim, muncim, cu care ne întâlnim, care au nevoie de dragostea nostra, de ajutorul nostru, de rugăciunile noastre. Potrivit credinţei noastre creştineşti, suntem cu toţii fraţi şi surori, alcătuind o singură familie în Hristos. Nimeni nu ne e străin. În spatele fiecărui semen al nostru stă Hristos Însuşi. Dacă nu arătăm dragoste aproapelui, n-o arătăm nici lui Hristos. Citeşte mai mult...
Două porunci de temelie ni s-au dat: prima e dragostea de Dumnezeu, a doua – dragostea de aproapele (v. Marcu 12, 30-31).
Cine este aproapele nostru? Toţi cei lângă care trăim, muncim, cu care ne întâlnim, care au nevoie de dragostea nostra, de ajutorul nostru, de rugăciunile noastre. Potrivit credinţei noastre creştineşti, suntem cu toţii fraţi şi surori, alcătuind o singură familie în Hristos. Nimeni nu ne e străin. În spatele fiecărui semen al nostru stă Hristos Însuşi. Dacă nu arătăm dragoste aproapelui, n-o arătăm nici lui Hristos. Citeşte mai mult...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!