Catehism creștin ortodox ( 46 )

121. După ce Dumnezeu a făcut pe om, unde l-a aşezat?

 După ce a făcut pe om, Dumnezeu l-a aşezat în Rai şi i-a pus hrană la îndemână, făcând: «Să răsară din pământ tot pomul frumos la vedere şi bun la mâncare» (Facerea 2:9). În Rai se aflau şi pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. 

122. Care era starea omului în Rai, înainte de păcat? 

În Rai primul om era împodobit cu minte sănătoasă, inima curată şi voinţa libera. El nu era însă desăvârşit, căci desăvârşirea se câştigă prin încercare şi deprindere. Ea constă în curăţia păstrată prin împreună-lucrarea chipului cu harul de la început. Firea omenească era înfrumuseţată prin părtăşia ei cu Duhul Sfânt (Facerea 2:7).

SOCOTELILE ÎNŢELEPCIUNII CU MOARTEA

Când nu mai răspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu, dau de asprimea dreptăţii Sale, când, spre pedepsirea răutăţii, îngăduie războaiele. Atunci viaţa oricui se află în primejdie de moarte, şi a celor de

acasă şi a celor de pe fronturi.

Să cercetăm, între marginile îngăduite, pricina aceasta, a războaielor, care pe mulţi îi spală de fărădelegi în şiroaie de lacrimi. Luăm ca gând de ajutor în darea răspunsului voinţa lui Dumnezeu, care urmăreşte ca toţi

oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vie. Drept aceea, Dumnezeu, cel milostiv întru dreptăţi, pe cei nebăgători în seamă sau protivnici - dar totuşi oameni cumsecade - abia cu ajutorul primejdiei îi înduplecă să vrea şi ei ce vrea Dumnezeu, adică mântuirea, singurul lucru cu adevărat de trebuinţă. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun, a ceea ce orânduieşte şi face Dumnezeu, şi ştiind că nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu, să ne bucurăm de hotărârea Lui, chiar dacă nu pricepem aceasta. Iar gândul al treilea e că în suferinţe fără de voie s-au mântuit mucenicii, în suferinţe de bunăvoie s-au mântuit cuvioşii; tot aşa şi cu suferinţele războaielor, mult mai mulţi se mântuiesc pe front, decât s-ar fi mântuit acasă.

Filocalia lll - Maxim Mărturisitorul-Cuvântul 9-Întrebări şi răspunsuri

Talcuire la Tatal nostru

“Deci asa va rugati:
“Tatal nostru, Care esti în ceruri”"(Matei 6, 9)  .

Vezi ca îndata a desteptat luarea aminte a ascultatorilor, amintind, chiar, prin cel dintâi cuvânt al rugaciunii, de toate binefacerile lui Dumnezeu.

Cel care numeste Tata pe Dumnezeu, prin aceasta singura numire, a marturisit: iertarea pacatelor, ridicarea pedepsei, dreptatea, sfintenia, rascumpararea, înfierea, mostenirea, însusirea de frate cu Unul-Nascut, daruirea Duhului. Ca nu-i cu putinta sa numesti Tata pe Dumnezeu, daca n-ai dobândit toate aceste bunatati.

Hristos, deci, desteapta luarea aminte a ascultatorilor Lui prin doua lucruri: si prin vrednicia Celui pe Care Il numesc Tata, si prin maretia bunatatilor de care se bucura. Când spune: “Care esti în ceruri”, nu o spune ca sa închida pe Dumnezeu în cer, ci ca sa îndeparteze de pamânt pe cel ce roaga si sa-l ridice la locurile cele înalte si la locasurile cele de sus. Tot prin aceste cuvinte, ne mai învata sa facem rugaciune de obste pentru toti fratii. Aflaţi mai multe »

O carte online - Predici la duminici si sărbători

Clik pe carte

Catehism creștin ortodox ( 45 )

116. Pornirile cele rele ale făpturilor au fost de la început ? 

Nu. Făpturile au fost curate, nevinovate şi nevătămătoare atunci când au fost zidite: «Şi a privit Dumnezeu toate câte făcuse şi iată erau bune foarte» (Facerea 1:31).

 117. Ce ne descoperă Sfânta Scriptură despre facerea omului şi starea lui dinainte de păcat ?

 Sfânta Scriptură ne spune că în ziua a şasea, după ce a făcut toate celelalte fiinţe, Dumnezeu, în Sfânta Treime, a zis: «Să facem 58 pe om după chipul nostru şi după asemănare» (Facerea 1:26). «Şi a făcut Dumnezeu pe om, ţărăna luând din pământ şi a suflat în Faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul cu suflet viu» (Facerea 2:7). 

Omul a fost, deci, făcut nu din porunca, ci din mâinile lui Dumnezeu, cum zice un prooroc: «Mâinile tale m-au zidit şi m-au făcut» (Iov 10:8). Aceasta arată cinstea deosebită dată de Dumnezeu omului. 

Filocalia lll - Maxim Mărturisitorul-Cuvântul 8-Întrebări şi răspunsuri

Catehism creștin ortodox ( 44 )

113. Toţi îngerii sunt buni? 

Nu toţi îngerii sunt buni. Sunt şi îngeri răi, care se numesc diavoli. Aceştia ispitesc pe oameni şi le insuflă gânduri rele. Ei pot rătăci mintea oamenilor, ducându-i la călcarea poruncilor lui Dumnezeu.

 Diavolul sau Satana poate chiar ucide oameni, după cuvântul Mântuitorului: «Acela ucigător de oameni a fost din început şi întru adevăr n-a stătut, că nu este adevăr întru dânsul. Când grăieşte minciuna, dintru ale sale grăieşte, că mincinos este şi tatăl ei» (Ioan 8:44). Iar Sfântul Petru îndeamnă pe credincioşi astfel: «Fiţi treji, privegheaţi, pentru că potrivnicul nostru, diavolul, ca un leu răcnind, umbla căutând pe cine să înghită» (1 Petru 5:8). 

Când Durmnezeu ne trimite îngerul Său păzitor, Satana trimite şi el îngerul său rău, ca să distrugă viaţa noastră. Omul se află între doi, care urmăresc scopuri opuse şi se străduiesc să învingă unul împotriva celuilalt. Dar diavolul nu poate sili pe om la păcat, ci numai îl ispiteşte. 

Despre aprofundarea şi citirea Sfintei Scripturi. (56) - Introducere la Epistola către Romani

Dacă Biserica şi-a putut dezvolta de timpuriu o gândire teologică sistematică, aceasta li se datorează în primul rând celor paisprezece epistole pe care le avem de la Sfântul Apostol Pavel şi care, după cele patru evanghelii, alcătuiesc partea cea mai de seamă a Noului Testament. E sigur că Pavel nu a cultivat genul epistolar ca atare, cu intenţia adică de a crea o operă literară, asemenea multor scriitori ai antichităţii; el şi-a alcătuit scrisorile în mod absolut circumstanţial, sub presiunea unor situaţii sau evenimente care cereau din parte-i o intervenţie urgentă în una sau alta din comunităţile creştine întemeiate de el. Aşadar, nu e de mirare că textele dictate de el, după moda vremii, tahigrafilor voluntari sau plătiţi, prezintă şi unele formulări obscure, fraze neterminate, gânduri în suspensie, paranteze, digresiuni şi reluări insuficient legate, deşi greaca autorului e corectă, bogată şi nuanţată, situându-se imediat după aceea a Sfântului Luca. De aceea, epistolele pauline trebuie luate drept ceea ce sunt: parte din opera misionară a marelui Apostol, consemnarea în cuvântul scris a ceea ce obişnuia să propovăduiască prin viu grai (desigur, cu unele completări sau accente impuse de actualitatea temei). Or, tocmai spontaneitatea şi lipsa de poleială a acestor scrieri alcătuiesc adevărata lor valoare, după un admirabil cuvânt al lui Pascal (citat de Osty): „Când vezi stilul acesta natural, eşti mirat şi cucerit, căci te aşteptai să vezi un autor şi afli un om“.

Filocalia lll - Maxim Mărturisitorul-Cuvântul 7-Întrebări şi răspunsuri

Rugăciune la începutul Postului Mare

Dumnezeule Cel Prea Înalt, Care eşti slăvit de toată făptura cu cântări de laudă, Cel Ce Te odihneşti pe scaunul slavei, dar nu Te depărtezi nici de scaunele inimilor smerite, Izvorul Cel pururea curgător al bunătăţii, Care adapi din destul brazdele inimilor umilite şi trimiţi la bună vreme lumina şi căldura iubirii Tale de oameni, ca să culegi din lanul sufletelor spicele faptelor bune, Însuţi Îndurate Stăpâne, Oceanul milostivirii întru Care cufundăm toate nădejdile noastre de mântuire, Cel nevăzut de heruvimi, dar arătat de oameni în oglinda Trupului Unuia Născut Fiului Tău, ia aminte la nevredncele noastre rugăciuni şi revarsă din destul tuturor roua milei Tale dătătoare de pace.

Despre post si mancare – Sfantul Serafim de Sarov

Se cere noua mirenilor ca atunci cind incepem perioada de postire sa fim mai atenti, mai lucratori si implinitori ai poruncilor. Zilele randuite pentru post isi au rolul lor bun in lucrarea mantuitoare a sufletului nostru. Sa-l urmarim pe Sfantul Serafim de Sarov si sa incercam sa pasim pe caile cele folositoare ale postului trupesc si sufletesc…

“Postul sta nu numai in a manca rar, ci in a manca putin; si nu numai in a manca odata, ci in a nu manca mult. Nechibzuit este postitorul care asteapta pana la ceasul mesei ca atunci sa se dea mancatului cu nesat atat cu trupul, cat si cu mintea.”

Cel ce vrea sa aiba dreapta socotinta la mancat trebuie sa ia seama ca sa nu aleaga intre bucatele gustoase si cele negustoase. Acest lucru este dobitocesc, si la om, care-i fiinta intelegatoare, nu este vrednic de lauda. Iar de mancarea gustoasa ne lepadam ca sa ne smerim madularele cele razboinice ale trupului si sa dam slobozenie lucrurilor duhului.

Cuvant ortodox - Anul II, Nr. 23 (75), 24 feb. - 02 martie 2014

Catehism creștin ortodox ( 43 )

111. De ce se numesc îngeri şi care e numărul lor? 

Cuvântul înger, care vine din limba latină, iar în această din limbă greacă, înseamnă vestitor, Îngerii au, printre altele, să vestească oamenilor voia lui Dumnezeu, aşa cum Arhanghelul Gavriil a vestit pe Fecioara Maria că va naşte pe Mântuitorul (Luca 1:26-38), iar pe preotul Zaharia că el şi soţia sa Elisabeta vor avea fiu (Luca 1:11-19). Numărul îngerilor e foarte mare. Sfinţii Parinţi numără nouă cete îngereşti. Pseudo-Dionisie Areopagitul le împarte în trei triade, sau trei serii de câte trei. Prima triadă e veşnic în jurul lui Dumnezeu, în unire nemijlocită cu acesta şi e formată din Serafimii cei cu câte şase aripi, din Heruvimii cei cu ochi mulţi şi din tronurile prea sfinte. A doua triadă e alcătuită din domnii, puteri şi stăpâniri. A treia triadă formată din începătorii, arhangheli şi îngeri. 

112. Ce scop au îngerii? 

Filocalia lll - Maxim Mărturisitorul-Cuvântul 6-Întrebări şi răspunsuri

Sfantul Luca al Crimeei - Cuvinte in Duminica Lasatului sec de carne - Predici la Triod

A mai rămas o singură duminică până la Postul Mare. În duminica următoare, Duminica Iertării, Sfânta Biserică ne va chema să ne împăcăm, să ne iertăm unii altora greşelile, amintind că Dumnezeu ne iartă numai atunci când ne iertăm şi noi unii pe alţii. Pregătindu-ne pentru nevoinţa Patruzecimii şi pentru această împăcare, sfânta Biserică, prin pericopa evanghelică de astăzi, ne zugrăveşte spre învăţătură Judecata care va fi la a Doua Venire a Fiului lui Dumnezeu.

Hristos va veni în toată slava Sa cerească, şi înaintea Lui se vor aduna toate popoarele, toţi drepţii şi toţi păcătoşii; nimeni nu va putea da dosul, nimeni nu va putea rămâne deoparte, nu se va putea piti în spatele altcuiva.

Domnul îi va despărţi pe drepţi de păcătoşi: drepţii vor merge de-a dreapta Lui, păcătoşii de-a stânga. Domnul va spune: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii (Mt. 25, 34).

De la zidirea lumii a fost deja prevăzută, a fost deja hotărâtă această înfricoşată Judecată, a fost deja pregătită împărăţia Cerurilor. „Cu ce bunătăţi se poate asemui această binecuvântare?” – se întreabă Sfântul Ioan Gură de Aur. „Câtă cinste, câtă fericire este în el!

Hristos n-a zis: primiţi, ci: moşteniţi – ca pe propriul nostru avut, ca pe avutul nostru părintesc, pe care îl avem de veacuri”. Pentru ce virtuţi se va pogorî asemenea milostivire asupra drepţilor la Judecata lui Dumnezeu? Ni le arată însuşi Judecătorul – Hristos. Aflaţi mai multe »

” Aş dori ” – o minunată poezie mărţişor

Aş dori să pot trimite către tine,
Plin de cântec, de lumină şi de dor
Adevărul frumuseţilor divine,
Împletit în bucuriile senine
Minunat, iubit şi veşnic mărţişor…

Şi-aş dori ca mâna mea să ţi-l aşeze
Nu pe inimă, ci-acolo-adânc în ea…
Ca frumoasă şi curată s-o păstreze
Ca un soare minunat să-ţi lumineze
Şi să-ţi facă fericită viaţa ta…

CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL

Program catehetic la vremea Postului Mare

În ciclul liturgic al unui an, Biserica Ortodoxă ne stă în ajutor prin slujbele, rugăciunile, cântările şi rânduielile sale.

Perioada Postului Mare, este una binecuvântată şi anume rânduită, pentru o lucrare de curăţire, de iluminare şi de îmbunătăţire duhovnicească spre retrăirea Învierii Domnului şi trăirea propriei noastre învieri.Textele liturgice din această perioadă abundă de îndemnuri care ne cheamă la pocăinţă şi la umilinţă, la curăţire şi la iluminare, la iertare şi milostenie, la post şi la înfrânare, la priveghere şi la rugăciune.

Începând cu cântarea din slujba Utreniei „Uşile Pocăinţei” până la rugăciunea Sfântului Eferm Sirul, ,,Doamne şi Stăpânul vieţii mele”, pe care o vom rosti de sute de ori în acest post, toate textele şi rugăciunile citite sau cântate, ne ajută duvovniceşte să împlinim aspectele pocăinţei.

Catehism creștin ortodox ( 43 )

110. Ce însuşiri au îngerii?

 Îngerii, sunt nemateriali, fiindcă sunt netrupeşti. De aceea, desi îngerii pot vorbi între ei, n-au nevoie nici de limbă, nici de urechi, ci-şi arată gândurile şi hotărârile fără cuvânt material. Când Sf. Apostol Pavel ne vorbeşte despre limba îngerilor (1 Corinteni 13:1), el nu le atribuie, prin aceasta, trupuri, ci arată chipul de convorbire între îngeri. 

Tot aşa, când vorbeşte de «gen nunchiul celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de desubt» (Filipeni 2:10) el nu atribuie îngerilor genunchi şi oase, ci arată închinarea datorată lui Dumnezeu, după felul nostru omenesc.

 Îngerii sunt numiţi netrupeşti şi nemateriali, prin asemanare cu noi. 

Îngerii sunt liberi, dispunând în libertate de voia şi hotărârile lor, aşa cum ne dovedeşte căderea lui Lucifer. Îngerii sunt inteligenţi, în continuă mişcare şi ştiutori. 

Filocalia lll - Maxim Mărturisitorul-Cuvântul 5-Întrebări şi răspunsuri