"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

duminică, 13 septembrie 2020

Tâlcuirea evangheliei Duminicii dinaintea Înălţării Sfintei Cruci – Ioan 3, 13-17 –


 Preot Iosif TRIFA

Evanghelia de Duminică e în legătură cu o întâmplare din Biblia Vechiului Testament. Dumnezeu trimisese asupra Israelitenilor şerpi veninoşi ca pedeapsă pentru păcatele lor. Atunci, „văzând Moise moarte multă în popor, s-a rugat pentru popor şi Domnul a zis lui Moise: «Fă-ţi un şarpe de aramă şi îl pune sus într-o prăjină ca pe un semn şi tot cel muşcat de şerpi va privi spre el şi va trăi». Şi a făcut Moise aşa, şi oricare era muşcat de şarpe şi privea spre şarpele de aramă trăia, şi nu murea“ (IV Moise 21, 6-8).

O, ce înţeles adânc este în această istorie din Vechiul Testament! Semnul şarpelui de aramă a închipuit înainte cu mii de ani Jertfa Crucii de pe Golgota şi darul mântuirii ce l-a adus această Jertfă. Cel care privea spre şarpele de aramă al lui Moise „trăia şi nu murea“. Tot aşa şi cel care primeşte darul Crucii de pe Golgota scapă de moarte şi de pieire sufletească.

În Eden (rai) şarpelediavol a muşcat odinioară pe strămoşii noştri, Adam şi Eva. Prin păcatul neascultării, şarpele-diavol a căpătat putere şi a muşcat mereu în urmaşii lui Adam. Lumea se umpluse de cumplită moarte şi pieire sufletească. Tatălui Ceresc I S-a făcut milă de cei pierduţi. În mijlocul pieirii sufleteşti, Dumnezeu a ridicat, ca oarecând Moise în pustie, un Semn: a ridicat Crucea şi Jertfa Fiului Său, „ca tot cel ce va crede întru El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“. Jertfa Crucii a biruit pe şarpele-diavol şi puterea veninului său. Şarpele-diavol şi-a pierdut puterea. Muşcăturile lui nu mai omoară. I s-a găsit leacul. Însă, ca pe vremea lui Moise, şarpele-diavol şi-a pierdut puterea numai faţă de cel care priveşte şi primeşte neîncetat Semnul ce l-a ridicat Dumnezeu în pustia acestei vieţi: Jertfa Crucii Fiului Său. Faţă de cel care nu priveşte şi nu primeşte această Jertfă, şarpele-diavol are toată puterea să-l muşte de moarte.

O, ce dar minunat este nouă, creştinilor, Jertfa Crucii lui Hristos! Toată taina vieţii şi mântuirii noastre sufleteşti este pusă în această Jertfă. Însă cei mai mulţi creştini nu cunosc această jertfă şi de aceea nu este nici o putere în viaţa lor. Să băgăm de seamă că istoria şi chipul de mai sus ne sunt un minunat ajutor pentru înţelegerea Crucii Mântuitorului. Ca să simţi şi să doreşti darurile Crucii, trebuie să simţi mai întâi şuierul şarpelui, trebuie să simţi lumea aceasta ca pe o pustie plină de şerpii ispitelor şi patimilor, trebuie să simţi păcatul ca pe şarpele ce te-a muşcat de moarte, trebuie să simţi fiorii morţii sufleteşti şi în starea aceasta să strigi din adâncul sufletului tău: scapă-mă, Doamne, mântuieşte-mă, Doamne, căci sunt pierdut!… Când ai ajuns în starea aceasta deodată ţi se arată şi ţie Semnul mântuirii: Jertfa Crucii, „sângele Lui care ne curăţă de orice păcat“ (I Ioan 7, 10).

Când ai ajuns în starea aceasta, deci când simţi muşcătura şarpelui şi fiorii morţii sufleteşti, atunci Jertfa Crucii este pentru tine o veste minunată; este cea mai minunată veste ce poate auzi omul pe pământ, este cel mai mare dar şi cea mai mare bucurie ce le poate primi omul pe acest pământ.

Când astfel ai aflat Jertfa Crucii, te-ai aflat pe tine însuţi şi rosturile vieţii tale. Căzut la picioarele Crucii afli din ce grozavă pieire te-a scăpat Iisus, Fiul lui Dumnezeu. Sub braţele Crucii afli că şerpii ispitelor şi păcatelor nu mai au nici o putere asupra ta. La picioarele Crucii afli cât de mult te-a iubit Dumnezeu-Tatăl şi Fiul. La picioarele Crucii ţi se deschid mintea şi gura, ca să strigi îngrozit: Iisuse Mântuitorule, abia acum văd eu, nebunul de mine, din ce grozavă pieire m-ai scăpat pe mine prin durerile şi moartea Ta… Fără darul Tău eu aş fi şi acum un om mort cu sufletul… Eu trăiesc acum prin Tine şi trebuie să trăiesc pentru Tine… Viaţa mea este un dar al Tău… Eu nu mai sunt al meu, ci sunt al Tău, căci Tu m-ai răscumpărat cu un preţ mare (I Cor. 6,19-20)… Eu sunt averea Ta şi tot ce am trebuie să pun în slujba Ta.

La picioarele Crucii se petrece minunea cea mare a schimbării unei vieţi păcătoase. Numai când ai trecut prin această schimbare înseamnă că ai aflat cu adevărat Jertfa Crucii.

Cei mai mulţi creştini trăiesc o viaţă fără putere creştinească tocmai fiindcă nau aflat cu adevărat Jertfa Crucii. Dacă azi este atâta moarte şi pieire sufletească în lume, apoi pricina cea dintâi şi cea mai mare e tocmai asta că mulţi creştini nu simt şuierul şarpelui-diavol, nu simt muşcătura acestui şarpe. Oh, ce lucru grozav se vede între creştinii de azi. Lumea de azi e plină de muşcăturile şerpilor ispitelor şi păcatelor, însă oamenii nici habar n-au de asta. Şerpii păcatelor sug mereu vlaga şi viaţa sufletească a oamenilor, însă oamenii nu se îngrozesc, nu umblă să scape, nu primesc Jertfa Crucii care singură îi poate scăpa de pieire sufletească.

Dragă cititorule! Lumea şi viaţa aceasta sunt pline cu şerpii ispitelor şi păcatelor. Bătrânilor, tinerilor, bărbaţilor, femeilor, copiilor, îngroziţi-vă de aceşti şerpi ce muşcă de moarte. Fugiţi sub braţele Crucii, căci acolo şerpii ispitelor şi păcatelor n-au nici o putere asupra voastră. Iar dacă v-au muşcat şerpii păcatelor, primiţi degrabă darul Crucii de pe Golgota, ca să scăpaţi de moarte şi pieire sufletească. Toţi cei muşcaţi de şerpii ispitelor şi păcatelor primiţi darul ce-l dă Jertfa Crucii şi veţi scăpa îndată de moarte şi pieire sufletească. Toţi cei scăpaţi de pieire prin Jertfa Crucii rămâneţi viaţa întreagă sub braţele Crucii. Rămâneţi strângând în braţele voastre sufleteşti Crucea răstignirii şi atunci păcatul şi ispita nu mai au nici o putere asupra voastră.

Dacă n-ai aflat şi n-ai înţeles aceste lucruri, atunci să ştii, dragă cititorule, că pentru tine şi azi e îngropată Crucea lui Iisus, adică darurile ei. Sunt şi azi destui creştini care încă n-au aflat Crucea lui Iisus şi de aceea nu este nici o putere în viaţa lor şi în faptele lor. Ia aminte, dragă cititorule, că taina cea mare a mântuirii tale sufleteşti în aceasta stă: ai aflat, ori n-ai aflat Crucea Mântuitorului.

Jertfa Crucii este izvorul cel viu din care curg valuri de iubire, de fapte bune, de iertare, de mântuire.
O, ce valuri de iubire curg din Crucea lui Iisus! O, ce Jertfă minunată este Jertfa lui Iisus! Orice suflet care zace de păcate biruit să primească Jertfa Crucii ca să fie mântuit.

Dragă cititorule, te-a muşcat şi pe tine şarpele-diavol? Primeşte fără zăbavă Jertfa Crucii, altcum eşti pierdut!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!