Mântuitorul îşi ia Crucea pe umeri
Când Iisus Mântuitorul ieşi din curtea lui Pilat, un slujbaş Îi puse pe umeri Crucea pe care urma să fie răstignit. Iisus era slăbit de rane şi bătăi, dar nu şovăi şi nu se tulbură.
El luă cu desăvârşită linişte Crucea ce I se dete. Acesta este al doilea popas din drumul Crucii.
Creştinilor! Aplecaţi-vă şi vă rugaţi, căci iată acum pe Mântuitorul plecat spre Golgota cu Crucea pe umeri.
O gloată fioroasă Îl însoţeşte.În urma Lui merg soldaţi cu suliţe lungi, merge gloata beată de furie, alături păşeşte şi Caiafa, mulţumit de izbânda pe care a avut-o.
Toată gloata este împotriva Domnului. Toţi abia apucă să-L vadă murind în chinuri.
Iisuse Bunule! Tu n-ai pe nimeni lângă Tine în aceste clipe grele.
Maica Ta încearcă să se apropie de Tine, dar e oprită de soldaţi. Te-au părăsit şi apostolii.
Unde eşti Petre, cel care te lăudai că mergi şi la moarte cu Mântuitorul? Unde sunteţi voi, cei tămăduiţi de Domnul? Dar pe Mântuitorul nu-L tulbură şi nu-L întunecă această părăsire.
El merge în fruntea gloatei ca o lumină. Blândeţea, liniştea şi bunătatea strălucesc în faţa Lui ca o lumină într-o noapte de întuneric şi de ură. Dar Crucea e grea, începe sa fie tot mai grea. Pe umerii Mântuitorului apasă nu numai lemnul din Cruce, ci apasă şi toate păcatele noastre. În Crucea din spatele Mântuitorului s-au strâns toate păcatele lumii, toată pedeapsa şi toată osânda acestor păcate.
Părintele Iosif Trifa
din volumul “Pe urmele Mântuitorului“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!