"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

marți, 26 aprilie 2016

Al 4-lea popas din drumul Crucii


Mântuitorul Se întâlneşte cu Maica Sfântă

Al 4-lea popas din drumul Crucii este locul unde tradiţia ne spune că Iisus mergând spre Golgota S-a întâlnit şi a vorbit cu Maica Sfântă.
O placă pusă pe peretele străzii arată cu scrisoare acest loc.
Îngenunchind în acest loc mi-am adus aminte de icosul ce se citeşte în biserică la slujba din Vinerea Mare: „Văzând Mieluşeaua pe Mieluşelul său trăgându-Se la înjunghiere, mergea după Dânsul zdrobită împreună cu alte femei, strigând aşa: Unde mergi, Fiule? Pentru ce faci această călătorie grabnică? Au doară mai este o altă nuntă în Cana şi acolo Te grăbeşti acum? Oare merge-voi cu Tine, Fiule, sau voi aştepta mai bine? Dă-mi un cuvânt, Cuvinte, nu mă trece tăcând, că Tu eşti Fiul meu şi Dumnezeul meu…”

O, Maică îndurerată!
Fiul tău nu merge acum la nunta din Cana Galileii.
El merge acum la o altfel de nuntă.
El merge acum la „nunta” despre care a zis într-o pildă: „ Asemănatu-s-a Împărăţia Cerurilor unui împărat care a făcut nuntă Fiului său. Şi a trimis pe slugile sale să cheme pe cei chemaţi la nuntă, dar ei n-au vrut să vină” (Matei 22,1-14).
El merge acum să împlinească o altă pildă ce zice: „Un om a făcut cină – ospăţ mare – şi a trimis pe sluga sa în ceasul cinei să zică celor chemaţi: „Veniţi, căci iată gata sunt toate”.
Această „cină” este Jertfa Mântuitorului.

Nu plânge, Maică îndurerată, pe Fiul tău, ci plânge-ne pe noi care fugim de „ospăţul” cel mare al Fiului tău.
Plânge-ne pe noi, căci „iată Mirele vine”, şi noi dormim în păcate şi-n fărădelegi.

Aici la acest popas este o clădire frumoasă, cu etaj, zidită cu pietre de diferite culori....
Jos, lângă acest palat luminos, e o hrubă de casă săracă.
Tradiţia spune, că aici la casa aceasta s-ar fi petrecut evanghelia cu bogatul cel nemilos şi Lazăr cel sărac.
Aici ar fi fost casa bogatului din evanghelie „care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele”, în vreme ce la poarta casei sale Lazăr murea de foame şi de rău (Luca 16,19-31).
În chip foarte potrivit evanghelia cu bogatul nemilostiv şi Lazăr cel sărac stă în drumul spre Golgota ca o predică despre datoriile ce le avem faţă de ajutorarea aproapelui.
Nu uita, iubite cititorule, că drumul ce duce spre Golgota, spre mântuirea noastră sufletească, trece şi pe lângă Lazăr cel sărac, adică trebuie să treacă pe lângă alinarea ranelor sufleteşti şi trupeşti ale deaproapelui nostru, căci Domnul a zis: „Toate câte aţi făcut unuia dintre aceşti mai mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25,40).

Părintele Iosif  Trifa
din volumul “Pe urmele Mântuitorului“

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!