"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

miercuri, 27 martie 2024

27 martie - Lumina zilnică din Scripturi

 

Sfântul Apostol Pavel vorbește de mărimea sau limita ispitelor, dar putem aplica și în cazul suferinței și al necazurilor, precizând că suferințele și încercările nu sunt date peste măsură, peste puterea omului. Sfântul Isaac Sirul spune că Dumnezeu nu permite ca omul să aibă încercări pe măsura lui, pentru a putea purta greutatea lor. Același lucru îl precizează și Ava Dorotei, precizând că Dumnezeu nu voiește să vină asupra noastră vreun lucru peste puterea noastră, ba mai mult, prin răbdarea noastră, Dumnezeu slăbește greutățile și ne dă alinare. Această limită a suferinței este raportată în funcție de credința fiecăruia, dar și de faptul că suferința este dată spre izbăvirea omului de suferință. Sfântul Ioan Gură de Aur îi îndeamnă pe cei care văd că suferințele se înmulțesc să nu-și piardă curajul, ci să arate o priveghere mai mare. Dumnezeu îngăduie să devină suferințele mai mari, ca să alunge nepăsarea și să trezească din nepăsare. Prin urmare, omul devine mult mai cuprins de duhul rugăciunii, mai doritor de milostenie, mai înfrânat la pântece, atunci când toate cele neimportante, cele lumești, sunt îndepărtate. Suferințele pentru suflet sunt asemănate, alegoric, cu focul pentru aur. Este de la sine înțeles că un foc mai puternic purifică aurul mai repede, însă această putere a focului este întotdeauna reglată de bijutier.

Sfântul Teofan Zăvorâtul spune că tot ce este de la Dumnezeu este spre binele omului, iar dacă omul începe să-și simtă vina, trebuie să înceapă imediat pocăința și părerea de rău. Și dacă ne-am îmbolnăvit atât de rău, încât ne pregătim de moarte, nu trebuie uitat că oricând trebuie să ne pregătim de moarte, dar mai ales în vreme de boală cruntă, când suntem anunțați de obștescul sfârșit, după cum spune Însuși Hristos. Cuviosul Nichita Stithatul vede în suferință, paharul amărăciunii judecăților lui Dumnezeu, de aceea limita este stabilită de însăși mărimea și gravitatea păcatelor omului.

Pr. Florin Georgescu
Preot misionar de caritate la Spitalul „Sfântul Spiridon” Iaşi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!