Aduceţi-vă aminte cum aţi întâmpinat mulţi dintre voi anul cel nou,
şi acum judecaţi singuri, cu sânge rece, dacă seamană asta cu ceva cât
de cât creştinesc! Să jucaţi carţi până la miezul nopţii ori să
pălăvrăgiţi despre toate fleacurile, iar la miezul nopţii, la hotarul
dintre anul vechi şi anul cel nou, să luaţi paharele şi să vă învârtiţi –
ce înseamnă asta?
Ce noimă e aici? Dumnezeu, Stăpânul vremii şi al vieţii noastre, ne-a
dat să încheiem un an şi să intrăm în altul. În această clipă de
trecere ce se cuvine oare ? Să ne înălţăm mâinile către cer şi să dăm
mulţumită Domnului pentru milele Sale cele trecute şi să-L rugăm să
prelungească bunăvoirea Sa şi pe viitor.
(Sfântul Teofan Zăvoratul, Predici, Editura Sophia, Bucureşti, 2009)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!