62. Care e datoria noastră principală
faţă de Sfânta Tradiţie ?
Să păstrăm cu sfinţenie şi neatins cuprinsul ei la fel cu acela al
Sfintei Scripturi, aşa cum au făcut Părinţii din cele mai vechi timpuri.
Iată sfatul Sfântului Vasile cel Mare în această privinţă: «Unele dintre
dogmele şi propovăduirile păstrate de Biserică le avem din învăţătura
scrisă, pe altele însă, le-am primit din Tradiţia Apostolilor, transmise
în taină. Amândouă aceste categorii au aceeaşi autoritate pentru
evlavie.
Nimeni nu va spune cuvânt împotriva acestora, pentru că
nimeni nu cunoaşte cât de cât aşezămintele bisericeşti. Dacă am
încerca să înlăturăm obiceiurile nescrise, ca neavând mare importanţă,
nu ne-am da seama că am păgubi Evanghelia în părţile ei principale;
mai mult, am restrânge propovăduirea la numele ei gol.
De pildă, (ca
să pomenesc lucrul cel dintâi şi foarte obştesc), cine a învăţat prin
scris, ca acei care nădăjduiesc în numele Domnului nostru Iisus
Hristos, să se însemne cu semnul crucii?
Ce scriere ne-a învăşat să ne
întoarcem spre Răsărit atunci când ne rugăm?
Ce sfânt ne-a lăsat în
scris cuvintele de chemarea Sfântul Duh pentru prefacerea pâinii
Euharistiei şi a Paharului binecuvântării ?
Nu ne mulţumim cu cele pe
care le menţionează Apostolul sau Evanghelia, ci spunem unele
lucruri înainte, altele pe urmă, ca având mare putere pentru taină şi pe
care le luăm din învăţătura nescrisă.
Noi binecuvântăm apa Botezului
şi untdelemnul Ungerii, ba încă şi pe cel ce se botează. Din ce scrieri?
Nu din Tradiţia tăcută şi tainică?
Ce cuvânt scris ne-a învăţat ungerea
însăşi cu untdelemn?
Iar cufundarea omului de trei ori, de unde este?
Celelalte cate sunt în legatură cu Botezul, lepădarea de satana şi de
îngerii lui, din ce scriere sunt?
Nu sunt, oare, din această învăţătură pe
care Parinţii noştri au păstrat-o sub tăcere, fără iscodire, ca unii care
învăţaseră bine acel lucru: păstrarea în tăcere a măreţiei sfinte a
Tainelor?
La fel Apostolii şi Părinţii care au stabilit la început cele în
legătură cu Biserica, au păstrat taina lor în ascuns şi în tacere
demnitatea lor...». Iar Sfântul Ioan Damaschin, zice - «În Sfânta
Scriptură, nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sfintei
Născătoarei de Dumnezeu Maria. Dar acestea se istorisesc în cea
mai veche şi adevărată Tradiţie, care ne spune că în momentul
slăvitei ei adormiri, toţi Sfinţii Apostoli, care colindau lumea în
vederea mântuirii, s-au adunat la Ierusalim venind prin văzduh.
Aici ei au avut o viziune cu îngeri şi au ascultat melodia
dumnezeiască a puterilor cereşti etc».
Botezarea copiilor mici e o tradiţie apostolică. Aceste lucruri se
ştiu prin grija aleasă şi evlavia caldă cu care le-a păstrat Sfânta
Tradiţie şi pe care, la rândul nostru, se cuvine să le păzim cu aceeaşi
grijă şi evlavie spre a le dă mai departe celor ce vor veni după noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!