83. Care sunt scopurile credinţei?
Aceste scopuri sunt:
1. Înţelegerea tainelor care depăşesc puterile minţii.
2. Ridicarea sufletului până la Dumnezeu, cu care unindu-ne, să
ne putem mântui.
84. Este vreo legătură între credinţă în lucrurile
descoperite şi cunoaşterea lor?
Sfântul Chiril al Alexandriei leagă credinţa de cunoaşterea
lucrurilor credinţei prin textul din Ioan: «Şi noi am crezut şi am
cunoscut că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu» (Ioan
6:69).
Credinţa este înaintea cunoaşterii, după cuvântul proorocului:
«Dacă nu veţi crede, nici nu veţi înţelege» (Isaia 7:9). Prin dreapta
credinţă se clădeşte cunoaşterea şi tot prin credinţa ne ridicăm «la
44
măsura vârstei» (Efeseni 4:13) în Hristos, şi la starea desăvârşită şi
duhovnicească. La cunoaştere se ridică omul înaintat în credinţa şi
viaţa duhovnicească, încă de aici, de pe pământ, dar desăvârşită
cunoaştere se dobândeşte numai în viaţa viitoare.
85. Ce se poate şti despre Dumnezeu cu mijloacele minţii
omeneşti şi ale firii înconjurătoare?
Cu aceste mijloace noi ştim că Dumnezeu există, dar nu ştim ce
este el, în sine, în fiinţa Lui.
86. Este vreo deosebire între acest fel de a cunoaşte
existentă lui Dumnezeu şi cel dat prin Descoperirea
dumnezeiască ?
Felul cunoaşterii existenţei lui Dumnezeu prin Descoperire e
mai sigur şi mai preţios, fiindcă aceasta cunoaştere ne-o dă Dumnezeu
însuşi şi mintea noastră nu se mai îndoieşte. Apoi pe când în
Descoperirea dumnezeiască, cunoştinţa existenţei lui Dumnezeu
pleacă de la credinţa, ca să ajungă la cunoaştere, în aflarea existenţei
lui Dumnezen pe calea firii, mintea porneşte de la cunoaştere, spre a
ajunge la credinţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!