"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

joi, 23 ianuarie 2014

Iubeşte biserica din tot sufletul


Nicăieri ca în biserică nu ne putem scruta pe noi înşine mai adânc, mai sincer, mai deplin, fiindcă aici este prezent în chip deosebit Dumnezeu, Cel ce ne mântuieşte; aici lucrează în chip deosebit harul Său; aici cu ajutorul bisericii, al rugăciunilor, citirilor din sfintele Scripturi, mai cu seamă din Psaltire şi din cântările bisericeşti – stihiri şi canoane – omul îşi cunoaşte toată goliciunea sa, adâncă-i căderea şi putreziciunea, neputinţa, sărăcia, blestemăţia, extrema să păcătoşenie, dar şi milostivirea fără de sfârşit a lui Dumnezeu, dreptatea şi sfinţenia lui Dumnezeu, necuprinsa Sa înţelepciune şi atotputernicie.
Da, sfintele rugăciuni din biserică îl aduc lesne pe om la cunoaşterea de sine, îi storc lacrimi de umilinţă, îi potolesc patimile, îi revarsă în suflet pace şi bucurie, sădesc în el iubire reciprocă, duh de unire, blândeţe, smerenie, înţelepciune, înfrânare, credinţă, nădejde şi iubire. Nimeni altul nu-l poate creşte intr-o asemenea măsură pe om pentru cer, pentru Dumnezeu, ca biserica. Ea este cel mai bun pedagog. De aceea profitaţi şi agonisiţi cât mai mult din ceea ce oferă ea: duhul rugăciunilor bisericeşti, duhul sfinţeniei, blândeţii, dreptăţii, iubirii; duh ceresc.

Aici, mai mult că oriunde omul este încercat de un adânc simţământ de umilinţă cu lacrimi; aici este locul mai potrivit ca nici unul altul de a ne împăcă cu Dumnezeu, pe Care îl mâniem în fiecare ceas.

Iubeşte biserica din tot sufletul; fii cucernic în ea, fiindcă din ea izvorăşte viaţa ta, sfintirea ta, puterea ta, ajutorul tău, slava ta, cinstea ta, din ea izvorăşte viaţa veşnică: aici este toată comoara ta duhovnicească. Lumea pe care o iubeşti, căreia i te închini, este o înşelătoare şi păcătoasă, stricăcioasă, repede trecătoare, iluzorie, vicleană şi mincinoasă.
Când vii la biserică creştine, vii la însuşi Izvorul vieţii, vino deci cu credinţă, cu smerenie, cu inima deschisă, cu frică.

                                                                                                      
Sfântul Ioan de Kronstadt din volumul “ Liturghia - cerul pe pământ.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!