Cu Agheu se deschide ultima etapă a erei profetice, anume cea postexilică. Exegeţii apreciază că dacă la profeţii preexilici domină tema pedepsei, dacă la exilici accentul cade pe mângâiere, ultimii trei anunţă şi încurajează restaurarea.
Se ştie că în 538 î. H. regele Cirus dă un edict prin care Evreilor aflaţi în captivitatea babilonică li se permite întoarcerea acasă. O parte din aceştia, aflaţi la a doua sau a treia generaţie, deja înstăriţi şi acomodaţi la noua viaţă, preferă să nu plece. Aproximativ 50.000 iau calea întoarcerii, avându-l în frunte pe Zorobabel, conducător politic, şi pe Iosua, marele preot. Se presupune că printre aceştia se află şi Agheu, născut în exil, dar chemat de Domnul la vremea când a fost nevoie.
Prima grijă a noii comunităţi ierusalimitene este restaurarea templului zidit de Solomon şi dărâmat de Nabucodonosor. Lucrările încep curând după întoarcere, în 537, dar tot aşa de repede se şi împotmolesc. Samarinenii îşi oferă participarea, dar orgoliul şi puritanismul Iudeilor o resping. Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre noii veniţi sunt preocupaţi în primul rând să-şi recupereze pământurile din mâna celor ce se înstăpâniseră pe durata celor aproape şaptezeci de ani; cei ce izbutesc să-şi refacă averile se gândesc prioritar la interesele proprii. Aşadar, delăsare generală.
Spre a trezi conştiinţele, Domnul trimite nu numai o secetă, ci şi vocea lui Agheu, căreia i se alătură aceea a lui Zaharia: poporul e îndemnat să se mobilizeze în jurul celor doi cârmuitori şi să purceadă la rezidirea casei Domnului. În acest scop, Agheu rosteşte patru scurte cuvântări pe care şi le datează cu foarte mare exactitate, în perioada dintre sfârşitul lui august şi mijlocul lui decembrie 520, adică la 17 ani după aşezarea pietrei fundamentale. Intervenţia celor doi profeţi are efect, lucrările reîncep şi se vor încheia după cinci ani. Noul templu nu va mai avea strălucirea celui de altădată, dar e menit să prefigureze Ierusalimul cel Nou.
sursa: Sfânta Scriptură: Versiunea Anania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!