"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

marți, 13 ianuarie 2026

De ce există durere şi încercări în viaţă?

 


Un răspuns la întrebarea „de ce există durere" sau „de ce mi se întâmplă mie", nu e posibil să-l dăm cu raţiunea. Trebuie să intrăm în spaţiul credinţei ortodoxe, care este revelaţie dumnezeiască şi descoperire a tainei credinţei. De aceea credinţa noastră leagă viaţa şi moartea de durere, după exemplul lui Iisus, care a suferit dureri mai mari decât oricine înainte de moartea Sa, şi nu doar dureri trupeşti, ci şi sufleteşti.

Sensul durerii este atribuit de credinţa noastră înţelepciunii lui Dumnezeu... Doar Domnul cunoaşte motivul pentru care foloseşte durerea din iubire, şi doar ca mijloc de mântuire. Dumnezeu ne cercetează prin durere pentru folosul nostru veşnic, dorind să ne mântuiască. Iisus Hristos a sfinţit durerea prin învăţătura Lui, prin lacrimile Sale, prin pătimirea Lui omenească, prin acceptarea suferinţei, prin răstignirea Lui pe Cruce. A sfinţit-o prin cinstitul Său sânge şi prin moartea Sa.

De atunci creştinii care îl au ca model pe Domnul Iisus sunt chemaţi să-L urmeze pe calea cea strâmtă a durerii văzute în cele două sensuri ale ei, durerea ca suferinţă şi durerea ca nevoinţă. Să nu uităm mângâierea înţelepciunii dumnezeieşti care spune adresându-se fiecăruia ca unui copil al său:
„Fiule, să nu nesocoteşti învăţătura Domnului şi să nu te fereşti de cercetările ei, chiar dacă îţi vor pricinui dureri. Căci cel pe care Domnul îl iubeşte, ca pe un fiu adevărat al Lui, îl ceartă, fiindcă vrea să fie al Lui." Răbdaţi această certare, căci Dumnezeu vă consideră fii ai Lui.

Prin curăţirea pe care ne-o dăruieşte durerea întru Hristos, prin sfinţenia izvorâtă din acceptarea întru mulţumire a durerii, Dumnezeu ne scapă de beţia amară a plăcerilor amăgitoare care nasc suferinţă şi deznădejde, trândăvie şi necredinţă.

(Din volumul Taina durerii, al părintelui Eusebiu, Editura Stupul Ortodox, 2005).


În cuptorul suferinţelor - Se întâmplă minuni şi astăzi
Traducere de Cristian Spătărelu
Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
Editura Cartea Ortodoxă 2012
Traducerea a fost făcută după originalul TINONTAI ©AYMATA ZHMEPA; EKAOZEIZ «OP0OAOSOZ KYWEAH»

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!