"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

miercuri, 9 aprilie 2014

Slujba parastasului fratelui Cornel Rusu - corul catedralei din Orăștie, apoi cel al bisericii ”Înălțarea Domnului” din Simeria, l-au avut ca dirijor - (Simeria, 6 apr. 2014)


 Prezența P.S. Gurie Georgiu, Episcopul Devei și Hunedoarei, a P.S. Andrei Făgărășanul, Episcop-vicar al Sibiului, dar și a Părintelui Protopop Narcis Terchet (Protopopiatul Orăștie), a fost dar ceresc.

  Cornel Rusu - dirijorul cu ochii umezi, calzi și înțelegători


Data nașterii: 8 octombrie 1924
Locul nașterii: loc. Petrila, jud. Hd.
Ocupația la arestare: șef de secție la Combinatul Siderurgic Hd. și dirijor al corului bisericii ortodoxe cu hramul ”Înălțarea Domnului”, de lângă Șoseaua Națională, Simeria
Perioada de detenție: 8 ani
Întemnițat la: Gherla, Periprava, Grind, Salcia, Strâmba, etc.
Data adormirii: 2 aprilie 1995


  ”Corul catedralei din Orăștie, apoi cel al bisericii “Înălțarea Domnului” din Simeria, îl au ca dirijor. Muncește mult, se roagă și așterne pe hârtie nu numai melodii, ci și gânduri duhovnicești. În câteva rânduri organele de Securitate   i-au confiscat manuscrisele și l-au amendat drastic.     
  În Simeria, Cornel Rusu împreună cu preotul înţelegător alcătuiseră un cor bisericesc pe patru voci. O lucrare de atâta frumuseţe se făcea acolo, încât marea biserică era neîncăpătoare şi mulţimea era silită să asculte şi de pe afară. La sărbătorile mari se alcătuiau corale şi petreceri duhovniceşti presărate cu predici şi declamări înălţătoare.” (Traian Dorz, din ”Istoria unei jertfe”)  

”Înclinațiile sale muzicale sunt remarcate de către activiștii sindicali, care caută să-l atragă în activitatea culturală pusă în slujba viitorului regim ateu.         

Îl așteapta o carieră comodă și bine remunerată, nu imprevizibilul și riscurile din subteran, ca viitor miner. A rezistat însă acestei ispite, punându-se cu totul în slujba lui Dumnezeu.                                      
Prima arestare, cauzată de activitatea sa religioasă prea bogată și de faptul că locuia împreună cu Traian Dorz, a avut loc tocmai în ajunul Crăciunului din 1952, când poetul își sărbătorea ziua de naștere între cei dragi de la Simeria. “Colindătorii” Securității, purtând “steaua” comunistă înroșită de sângele martirilor,   le-au adus “vestea” arestării lor, a amândurora, și în chiar aceeași seară i-au înfundat în beciurile Securității din Deva. Sunt condamnați administrativ (adică fără sentință judecătorească), eliberați fiind abia în 1954.  În 1959, pentru că prima lecție de reeducare nu dovedea să fi dat rezultate, încă din iunie, urmează un al 2-lea val de arestări, cu o anvergură mult mai cuprinzătoare și mai dură. Primește o pedeapsă de 8 ani, dar, în 1964, conform decretului general de grațiere din 24 iunie, va fi pus în libertate și se va întoarce la vatra de unde a lipsit cinci ani de zile.      A trecut la Domnul în 2 aprilie 1995. În urma blândului mărturisitor Cornel Rusu rămân peste 20 de scrieri religioase conținând meditații, culegeri din Sfinții Părinți ai Bisericii noastre, exegeze biblice, precum și două volume masive de cântări pe note, melodii cunoscute și melodii originale. Ele fac parte din tezaurul Oastei Domnului și o parte din ele au văzut lumina tiparului, spre a-și împlini lucrarea sfântă pentru care i-au fost dăruite de Duhul Sfânt.” ( Prof.  Gheorghe Precupescu)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!