"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

luni, 18 noiembrie 2024

18 Noiembrie - Lumina zilnică din Scripturi

 


Ne întrebăm cum putem ierta pe cel care ne greșește de mai multe ori. Sfântul Apostol Petru L-a întrebat pe Mântuitorul: „Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de şapte ori? Zis-a lui Iisus: Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte.” (Matei 18, 21-22) Putem înțelege noi oare acest lucru?

Iertarea este complexă. Iertarea este o taină. Mântuitorul ne propune să iertăm de șaptezeci de ori câte șapte, ne îndeamnă, ne cere aceasta însă nu ne impune să rămânem în viața acelei persoane sau acea persoană să rămână în viața noastră.

Trebuie să știm când să plecăm din calea, din drumul acelei persoane și când să ne îndepărtăm de cineva, deoarece, din moment ce ne greșește necontenit, ceva se întâmplă cu acel om. Iertarea acelui om poate că nu va duce la ștergerea comportamentului său. Trebuie să avem discernământ și să înțelegem slăbiciunea omului care ne greșește. Trebuie să vedem puroiul sălășluit înlăuntrul său și să nu îl judecăm. Să-l iertăm și să înțelegem cât de neputincios, cât de slab și cât de singur este acel om. 

Când greșești cuiva, când îl minți, când îl jignești, când arunci în cineva cu noroi, când îl scuipi sau când îi dai o palmă, cu siguranță ești o persoană slabă și singură. Egoismul, orgoliul, mândria, invidia și trufia nu fac altceva decât să-ți accentueze această stare de singurătate care duce la descompunerea moralității religioase. Care duce la descopunerea vieții duhovnicești. De aceea trebuie să-i iertăm pe cei care ne greșesc. Să ne fie milă de ei mai degrabă, în loc să ne încărcăm de fel și fel de gânduri răutăcioase și să-i judecăm. Să iertăm, să ne vedem de propriul drum spre mântuire și să ne eliberăm totodată de teama de a ierta.

Trebuie să învățăm să iertăm cu adevărat. Nu există cale de mijloc. Iertăm sau nu iertăm. Spunea așa frumos Părintele Teofil Pârâian: „Când Domnul Hristos iartă, nu iartă cu țârâita, ci iartă cu adevărat.” 

sursa: https://ortodoxiatinerilor.ro/sa-iartam-din-toata-inima/


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!