În vremea războiului a fost trimis în recunoaștere un soldat fricos. Toți îl știau de fricos. Și toți, auzind unde îl trimite comandantul, au început să râdă de el. Doar un singur soldat nu râdea. El a venit la tovarășul său să-l îmbărbăteze. Dar soldatul fricos i-a zis: „O să pier sigur, vrăjmașul e aproape de tot!”. „Nu te teme, frate, Dumnezeu e și mai aproape!” – i-a răspuns acel bun tovarăș. Cuvintele acestea au răsunat ca un mare clopot în sufletul fricosului aceluia. Și au răsunat până la sfârșitul războiului. Și cel ce era cândva fricos s-a întors din război împodobit cu decorații pentru vitejie. În acest fel l-a „schimbat la față” și i-a dat putere acel cuvânt bun: „Nu te teme, Dumnezeu e și mai aproape!”. Pace ție și sănătate de la Domnul!
(Episcopul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Editura Sophia, București, 2002, pp. 139-141)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!