[Col. 1, 12-18; Lc. 14, 16-24]
„Mulţi chemaţi, puţini aleşi." Chemaţi sunt
toţi creştinii, iar aleşi, aceia dintre creştini au atât credinţă, cât si viaţă
creştinească, în primele timpuri ale creştinismului, la credinţă oamenii
erau chemaţi prin propovăduire; noi suntem chemaţi prin însăşi naşterea
noastră si prin creşterea primită între creştini. Şi slavă lui Dumnezeu! O
jumătate din drum, adică intrarea în creştinism şi înrădăcinarea temeiurilor
acestuia în inima noastră, ce are loc încă din copilărie, o străbatem fără
nici o osteneală. Credinţa noastră, ne-am simţi îndemnaţi să credem, ar
trebui să fie cu atât mai puternică, iar viaţa cu atât mai vrednică de
chemare. Aşa a şi fost, însă de câtva timp lucrurile s-au schimbat la noi. în
educaţia şcolară sunt îngăduite principii necreştine, care îi strică pe tineri;
în societate au pătruns obiceiuri necreştineşti, care îi pervertesc pe aceştia
în continuare, după ieşirea din şcoală, şi nu e lucru de mirare dacă aleşii
fiind dintotdeauna puţini, după cuvântul lui Dumnezeu, în vremea noastră
ei sunt şi mai puţini. Acesta este duhul veacului - anticrestinesc! Ce va fi
mai departe? Dacă la noi nu se vor schimba mijloacele de educaţie şi
obiceiurile societăţii, adevăratul creştinism va slăbi din ce în ce mai mult,
iar în cele din urmă se va stinge de tot; va rămâne doar numele de creştin,
însă duh creştinesc nu va mai fi. Duhul lumesc umple toate. Ce este de
făcut? Să ne rugăm...
Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. Sfântul Teofan Zăvorâtul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!