Pentru a avea o imagine
despre acest mare Har al Maicii Domnului, trebuie să ne aducem aminte
întotdeauna cuvintele pe care le-a rostit părintele Ioan din Kronstadt
despre Ea. Într-una din predicile sale, el spunea că, dacă s-ar uni
îndrăzneala în rugăciunile înălţate de toţi îngerii şi sfinţii pentru
noi păcătoşii, spre tronul dumnezeiesc, luate împreună, n-ar întrece
îndrăzneala pe care o are Una Singură, Preacurata Născătoare de
Dumnezeu.
Îngerii şi sfinţii sunt o reflectare a
slavei dumnezeieşti pe care aceştia o manifestă într-o măsură sau alta,
şi numai Maicii Domnului Singure îi este caracteristică toată slava
dumnezeiască. Nu degeaba Sfânta Biserică o numeşte pe Ea Împărăteasa
Cerului.
Ea salvează de la pieire oameni care au
pierdut orice speranţă de îndreptare, orice nădejde de mântuire. Iată de
ce Ea este denumită de Biserică, nădejdea celor fără de nădejde.
Ea îi face curaţi şi sfinţi pe cei desfrânaţi, cuprinşi cu totul de
patimile trupeşti, căzuţi în întregime sub puterea diavolului. Ea poate
salva chiar şi pe cei care s-au lepădat de credinţa în Hristos, care au
lăsat pe Dumnezeu, Biserica Lui cea Sfântă, toate Tainele acesteia şi se
află cu totul cuprinşi în braţele diavoleşti.
Din Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev)
Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii
Domnului, Bucureşti, 2007, p. 178-179
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!