Cuvant de invatatura la Dumnezeiasca Aratare

de Sfantul Ignatie Briancianinov

Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Carele am binevoit, pe Acesta sa-L ascultati (Mt.3,17; 17,5). “Asa a glasuit catre oameni Dumnezeu Tatal Cel mai inainte de veci despre Dumnezeu Fiul Cel mai inainte de veci, atunci cand Fiul, dupa voia Tatalui si prin lucrarea Duhului, S-a inomenit din Fecioara si a savarsit mantuirea omenirii pierite. Fratilor, sa dovedim ascultare fata de Fiul lui Dumnezeu, asa cum o doreste de la noi Dumnezeu, ca sa odihneasca asupra noastra harul dumnezeiesc! Poate va spune cineva: “As fi vrut si eu sa Il ascult pe Fiul lui Dumnezeu – dar cum as putea asta, cand au trecut deja aproape doua mii de ani de cand Domnul nostru Iisus Hristos a petrecut pe pamant cu trupul si a propovaduit invatatura Sa cea atotsfanta?“

Sa fim mereu cu Hristos, sa ascultam neincetat preadulcele Lui glas, sa ne hranim cu invatatura Lui cea de viata facatoare este foarte lesne: Domnul Iisus Hristos petrece cu noi pana acum. El petrece cu noi in Sfanta Sa Evanghelie, petrece cu noi prin mijlocirea Sfintelor Taine ale Bisericii, petrece prin pretutindeni-fiintarea si prin atotputernicia Sa, petrece in chip atotimbelsugat, precum se cade sa petreaca Dumnezeu, Cel Nemarginit si Atotdesavarsit. Domnul vadeste petrecerea Sa impreuna cu noi prin slobozirea sufletelor din robia pacatului, prin impartirea darurilor Sfantului Duh, prin semne si minuni multe.

Cei ce doresc a se apropia de Domnul si a se insoti cu El pe veci prin insotirea cea atotfericita trebuie sa inceapa aceasta lucrare sfanta prin cercetarea cu toata osardia a cuvantului lui Dumnezeu: prin cercetarea Evangheliei, in care e ascuns Hristos, din care vorbeste si lucreaza Hristos. Cuvintele Evangheliei duh sunt, si viata sunt (Ioan 6, 63). Ele prefac omul trupesc in om duhovnicesc, dand viata sufletului omorat de pacat si de desertaciunea vietii. Ele duh sunt si viata sunt: fereste-te ca nu cumva sa talcuiesti marele cuvant al Duhului cu ratiunea ta cea taratoare pe pamant; fereste-te ca nu cumva sa talcuiesti cuvantul cel preaplin de infricosata putere a lui Dumnezeu asa cum lesne se poate infatisa sufletului tau mort, inimii tale moarte, mintii tale moarte. Cuvantul rostit de Sfantul Duh e talcuit doar de Sfantul Duh.

Cei ce doriti a va apropia de Domnul ca sa ascultati invatatura Lui cea dumnezeiasca, ca sa fiti inviati si mantuiti de El, apropiati-va, stati inaintea Domnului cu cea mai mare evlavie si cu cea mai sfanta frica, asa cum stau inaintea Lui sfintii ingeri, heruvimii si serafimii Lui! Prin smerenia voastra faceti cer din pamantul pe care stati – si Domnul va va grai din Sfanta Sa Evanghelie ca ucenicilor Sai iubiti! Iar Sfintii Parinti, care au talcuit Sfanta Evanghelie cu darul Sfantului Duh, sa va fie indrumatori spre intelegerea cea intocmai si fara gres a Sfintei Evanghelii. Nenorocit lucru este a te apropia de Evanghelie, de Domnul Iisus Hristos, Care traieste in Evanghelie, fara evlavia cuvenita, cu obraznicie si cu nadajduire in sine. Domnul primeste numai pe cei smeriti, preaplini de constiinta propriei pacatosenii si nimicnicii, preaplini de pocainta, iar de la cei mandri Se intoarce. Intoarcerea fetei Domnului de la obraznicul ispititor – asa-l numesc pe ascultatorul neevlavios, usuratic si rece – il loveste pe acesta cu moartea vesnica. De Dumnezeu insuflatul batran Simeon a vestit despre Dumnezeu-Cuvantul intrupat: Iata, Acesta este pus spre caderea si scularea multora intru Israil, si spre semnul caruia i se va zice impotriva (Lc.2, 34). Cuvantul lui Dumnezeu e piatra, piatra de o marime si greutate nemasurata, si cel ce va cadea peste piatra aceasta va fi sfaramat cu sfaramare de nevindecat (Mt.21, 44).

Fratilor, sa fim ascultatori evlaviosi si lucratori ai Cuvantului lui Dumnezeu! Sa aratam supunere Tatalui Ceresc, Care din Sfanta Evanghelie a glasuit catre noi despre iubitul Sau Cuvant: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Carele am binevoit, pe Acesta sa-L ascultati. Pe Acesta sa-L ascultam! Pe Acesta sa-L ascultam si bunavoirea Tatalui Ceresc va odhni asupra noastra in vecii vecilor. Amin”.

(Sf. Ignatie Briancianinov, Predici, Editura Sophia, Bucuresti)