Nimic mai greu, nimic mai periculos decât să te lupți cu îngustimea și cu formalismul.
Nimic mai primejdios, decât a combate răutatea, care crede că are dreptate, că apără adevărul și că slujește lui Dumnezeu. Aceste forme ale relei-voințe au înfrânt și pe Iisus. Deși Dumnezeu n-a revelat o Scriptură împotriva Sa, formalismul [după aluatul] iudaic a ântors-o împotriva lui Dumnezeu. Iată ce poate răutatea; să stea împotriva iubirii de oameni și de Dumnezeu; împotriva ei, nu poate nimic, nici Iisus. De aceea, răutatea, pentru că nu se poate schimba în bucurie nicidecum, nu are iertare, ea este împotriva iertării și a oricărei tămăduiri, dar are judecată. Răutatea a ânfrânt pe Dumnezeul Iubirii, dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecătii.
Iisus a tămăduit orbirea ochilor dar n-a putut tâmădui orbirea răutății. Orbirea răutății nu are leac, dar are pedeapsă.
Răutatea e o osândă, o moarte anticipată, care chinuiește firea, dar nu e naturală, e o venetică în fire. Pe aceasta vrea Dumnezeu să o izgonească din fire, cu ajutorul omului…: “Iată, eu va trimit pe voi ca pe niște miei în mijlocul lupilor”.
Firea perversă ăi firea curată, originară, stau laolaltă în raportul în care se află un miel care bea apă dintr-un râu, față de lupul care se află mai la deal și îi bagă mielului vina că-i tulbură apa, găsindu-și astfel motivul întemeiat (justificarea) să-l mănânce. E absurditate multă și variată lipită de fire. Misiunea lui Iisus, dată și mieilor, e descojirea firii de absurditate, de sălbăticie, de caricatura existenței: demonicul.
Aceasta înseamna ca Iisus contează pe un miez originar necontaminat, existent în fire, care deși este comprimat, este capabil să-și recâștige dimensiunea paradisiacă; miezul capabil de Har. Precum că acestea sunt așa ne stau mărturie mieii lui Dumnezeu, sfinții în preajma cărora se îmblânzeau fiarele.
Oamenii vor strânge așa de multe rele pe pământ, încât nu mai rămâne istoriei altă soluție decât sfâritul ei”.
(din: “PARINTELE ARSENIE BOCA, mare îndrumator de suflete din secolul XX. O sinteză a gândirii Părintelui Arsenie in 800 de capete“, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!