Catehism creștin ortodox ( 59 )

149. Ce înseamnă numele de «Iisus» dat Mântuitorului ? 

Numele de «Iisus» înseamnă Dumnezeu Mântuitorul. Iisus înseamnă în limba ebraică Mântuitor şi numele acesta I se potriveşte în chip desăvârşit, căci El e într-adevăr Mântuitorul lumii. Şi I se potriveşte atât de desăvârşit pentru că nu I L-au dat oamenii, ci îngerul, la porunca Tatălui Ceresc, care a ştiut de mai înainte ce lucrare va săvârşi Fiul Său în lume. 

«Nu te teme», spune îngerul lui Iosif «a lua pe Maria femeia ta, că ce s-a zămislit într-însa din Duhul Sfânt este. Şi va naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus». Şi îngerul dă îndată pricina acestei numiri: «Că acesta va mântui pe norodul său de păcatele lor» (Matei 1:20-21). 

În Vechiul Testament numele acesta l-a purtat Isus Navi, urmaşul lui Moise, care a condus poporul lui Israel în Ţara Sfântă, mântuindu-l de rătăcirea prin pustiu. Dar el a fost numai un chip al lui Iisus Hristos, care a mântuit toate popoarele de rătăcirea în păcat, ducându-le în împărăţia cerurilor. El nu e numai un oarecare mântuitor, ci Mântuitorul, în înţelesul desăvârşit al cuvântului. 

150. Ce înseamnă numele Hristos? 

Numele «Hristos» înseamnă «Uns». La Evrei, unşi se numeau preoţii, proorocii şi împăraţii, pentru că la intrarea în slujbă erau unşi cu mir, care închipuia dărui Sfântului Duh.

 Dar aceia erau numai chipuri ale adevăratului Uns, primeau numai o parte din puterea Duhului Sfânt, ca ajutor pentru slujba lor. Hristos, însă, primeşte pe Duhui Sfânt însuşi. «Hristos nu e un om purtător de Dumnezeu, ci Dumnezeu întrupat; El nu e uns ca un prooroc prin lucrare (energie), ei prin prezenţa întregii ipostase a ungerii»; Sfântul Ioan Gură de Aur zice: «Tot harul s-a vărsat peste templul acela.

 Că nu da Lui, Tatăl, Duhul cu măsura, ci întreg harul l-a primit templul. Noi însă avem numai puţin şi o picătură din harul acela», Deci Iisus este Unsul sau Hristosul, în înţelesul desăvârşit, nu numai unul dintre mulţii unşi, sau hristoşi oarecare.

 El este arhiereul, împăratul şi proorocul cel mai înalt, adevăratul arhiereu, împărat şi prooroc şi izvorul a toată arhieria, conducerea duhovnicească şi proorocia. Precum vedem, şi numele de Hristos I se potriveşte în chip desăvârşit, căci nici pe acesta nu l-au dat oamenii, ci îngerul, care a spus pastorilor: «Iată vestesc vouă bucurie mare, care va fi la tot norodul. 

Ca s-a născut vouă astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David» (Luca 2:10-11). Însuşi Iisus spunea despre Sine că a avut ungerea Duhului Sfânt, cum de altfel grăise despre El şi proorocul Isaia (59:1): « Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor», (Luca 4:18).