"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Biserica noastră în haină de sărbătoare

duminică, 4 februarie 2024

4 februarie - Lumina zilnică din Scripturi

 


BOGĂȚIA (îmbogătirea în chip nedrept şi lacom -gravitatea)

Cel care socoteşte că bogăția adunată din nedreptate îi este prilej indestulator pentru a fi puternic şi a stăpâni se aseamănă cu un bolnav care-şi pune sănătatea trupului în creșterea bolii. Nu nădăjduiți spre nedreptate. Ea este piedică spre orice lucrare." (Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul LXIV în col. PSB, vol. 17, p. 337)

BOGĂȚIA (punerea ei în păstrare de stăpân spre paguba şi nenorocirea lui)

Nu-ti vii în simtiri ? N-ai înaintea ochilor judecata lui Hristos ? Ce vei răspunde când cei nedreptățiți vor sta în jurul tău și vor striga împotriva ta dreptului Judecător? Ce vei face ? Ce apărători vei tocmi? Ce martori vei aduce? Cum vei convinge pe Judecătorul care nu se poate înșela? Nu poate fi acolo vorbitor măiestru! Nu poți întrebuința acolo cuvintele frumoase care să poată acoperi adevărul în fața Judecătorului ! Acolo nu te mai însotesc lingușitorii, nici banii, nici mândria funcției tale! Ești fără prieteni,fără ajutoare, fără sprijin, fără apărare. Rămâi rușinat, trist, abătut, singur fără de nici o îndrăzneală. Oriunde ti-ai întoarce ochii, n-ai să vezi decât mărturiile învederate ale răutăților tale: aici lacrimile orfanului, dincolo suspinele văduvei; în altă parte săracii care au fost alungați în pumni de la casa ta, slugile pe care le-ai bătut, vecinii pe care i-ai supărat. Toţi se vor scula impotriva ta! Mulțimea faptelor tale rele te va înconjura. Că după cum umbra merge după trup, tot așa și păcatele merg după suflet și înfinsează lămurit faptele." (Omilii şi cuvântări, omilia a VII-a, VI, în col. PSB. vol. 17, pp. 416-417)

Cu cât eşti mai iubitor de avutie cu atât caută mai mult să nu lași după tine nimic din cele ce ai. Fă ca toate să fie ale tale! la-le pe toate cu tine!
Nu lăsa străinilor bogăția ta! Se poate ca slugile tale să nu-ți împodobească mormântul nici cu cea mai simplă podoabă și să nu-ți facă o înmormântare pompoasă, ca să câştige bunăvoinţa moştenitorilor. Sau poate că vor și filosofa atunci pe socoteala ta, spunând: Este o prostie să împodobim un mort, să ducem la groapă cu atâta risipă de cheltuieli pe unul care nu mai ne ce se petrece in jurul lui! Nu-i mai bine să impodobim pe cei vii cu aceste haine scumpe si frumoase, decât să putrezească odată cu mortul bogățiile îmbrăcămintei? La ce folos cavou maret, înmormântare costisiare si cheltuieli farà de rost? Se cuvine ca de acești bani să se folosească, pentru nevoile vieti cei ce raman după el! 

Aşa vor grăi şi spre a se răzbuna pentru asprimea cu care te-ai purtat cu ei, dar şi spre a face plăcere moșenorilor. la-le-o inainte, dar, şi înmormântează-te singur! O frumoasă inmormantare este evlavia. Pleacă din lume îmbrăcat cu toate bogățiile tale! 
Fă-ți podoabă bogatia ce o ai! Să o ai cu tine! Ai încredere în bunul sfătuitor Hristos Care te-a iubit, Care a sărăcit pentru noi, ca noi să ne îmbogățim cp sărăcia Lui (II Cor. & 9), Care s-a dat pe Sine pret de răscumpărare pentru noi (1 Tim. 2, 6)". (Omilii şi cuvantari, omilia a VII-a, IX, în col. PSB, vol 17, p.421)

Atita vreme cât aurul era ascuns în inima pământului, scormoneai pământul ca si-l scoti la lumină! Iar după ce a ajuns la lumină, îl îngropi iarsi in pământ! Dar, după părerea mea, când ți-ai îngropat bogăția, ți-ai ingropat cu ea și inima! Că spune Domnul: Unde este comoara ta, acolo este si inima na" (Matei 6, 21). Da, pentru asta poruncile Domnului pricinuiesc atâta supărare bogatilor, pentru că ele îi opresc de la cheltuieli nefolositoare". (Cuvânt la Duminica a XII-a după Rusalii, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XX (1968), Nr. 9-10, p. 787)

Când trec pe lângă casa unui om de curând îmbogățit, lipsit de gust şi-i văd casa plină cu tot felul de podoabe, ştiu că omul acela nu are altceva mai de pret decât ce se vede, ştiu că împodobeşte cele neinsuflețite; şi mai știu că sufletul lui nu are nici o podoabà". (Cuvânt la Duminica a XII-a după Rusalii, în rex. Mitropolia Olteniei, Anul XX (1968), Nr. 9-10, p. 788)

va urma

 Din “Lumină din Scripturi şi din zidiri – ANTOLOGIE TEMATICA DIN OPERA SF. VASILE CEL MARE”


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!