[II Ptr. 3,1-18; Mc. 13, 24-31].
„Iar ziua Domnului va veni ca un
fur noaptea." Hoţul se strecoară noaptea, când nu este aşteptat. Aşa şi
ziua Domnului va veni când oamenii nu o vor aştepta; şi de vreme ce nu o
vor aştepta, nici nu se vor pregăti pentru întâmpinarea ei. Ca să nu ne
îngăduim o astfel de greşeală, Domnul a şi poruncit: „Privegheaţi deci, că
nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru" (Mt. 24,42).
Între timp, noi ce facem?
Priveghem, oare?
Trebuie să recunoaştem că nu. Moartea tot o mai
aşteaptă câte unul; dar ziua Domnului, mai nimeni. Şi oamenii par a avea
dreptate în privinţa asta: părinţii şi strămoşii noştri au aşteptat, şi ziua
aceasta n-a venit. De vreme ce nu vedem nimic, de ce să ne gândim că va
veni în timpurile noastre? Ca atare, nici nu ne gândim; nu ne gândim şi nu
o aşteptăm. Ce este atunci de mirare, dată fiind dispoziţia noastră
sufletească, în faptul că ziua Domnului va cădea asupra noastră ca un fur? Vom fi asemenea cu locuitorii unui oraş pe care mai-marele guberniei a
făgăduit că îl va vizita curând. L-au aşteptat un ceas, l-au aşteptat două, ț-au aşteptat o zi, pe urmă au zis: „pesemne că nu o să mai vină" şi s-au
împrăştiat pe la casele lor. Dar numai ce s-au risipit ei liniştiţi, că guvernatorul a şi venit. Aşa va fi şi cu noi: aşteptăm, nu aşteptăm, ziua Domnului
are să vină, şi are să vină fără de veste, căci Domnul a spus: „Cerul şi
pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece". Dar nu este mai bine,
oare, să aşteptăm, ca să nu fim prinşi pe nepregătite? Căci nu vom scăpa
nepedepsiti.
Sfântul Teofan Zăvorâtul / Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!